Esteticul nu este rupt de cognitiv. Întreaga experiență a cunoașterii umane arată că o anumită încredere în simplitatea ascunsă a lumii îi ghidează atât pe savant cât și pe artist- Solomon Marcus

marți, 6 decembrie 2011

Art. 1175 Cod civ din 1864-Simulația

Art. 1.289- 1.294 Noul Cod civil


Op. cit. Vol III, p 40, pct 4


Proba că cumpărătorul de la o licitațiune publică nu era decît o persoană interpusă care cumpără pentru altul se poate face în materie civilă printr-o simplă contra-scrisoare și fără sa fie trebuință de vreo înscriere în fals”


!Actul secret este întotdeauna ulterior actului public (chiar daca sunt simultane)- sau nu neapărat, ma gandesc ca nimic nu opreste părțile să spună că vom încheia un act de vanzare care va fi în realitate o donație


!Actul secret nu poate fi trecut pe același instrumentum probationem ca cel public


Op cit., p 41, pct 11


”Atunci însă când dovada simulației este cerută chiar părților contractante, cum ele au fost în putință a-și procura o probă scrisă, reclamantul trebuie să producă cel puțin un început de dovadă scrisă, afară de cazul când simulația a avut ca scop a aduce o fraudă la lege sau ea a fost întrebuințată pentru a disimula o cauză ilicită sau în fine când consințământul a fost smuls prin violență sau surprins prin dol.”


Op cit. p 41 pct 13


”eredele rezervator reprezintă și persoana și drepturile lui decujus, cu toate acestea cînd el susține că sunt simulate actele defunctului prin care acesta i-a încălcat rezerva, nu i se poate refuza proba testimonială”


-Aparent dreptul la rezerva te face succesor cu titlu universal- deși e logic întrucât rezerva este o fracție din masa succesorală, nu m-am gândit niciodată așa


Op cit. p 41 p 15


”Din moment ce creditorul nu poate face dovada unui prejudiciu  pentru el nu poate invoca simulația cesiunii debitorului său deoarece acțiunea sa este lipsita de interes”


-Aici nu prea sunt de acord, adică mi se pare că nu trebuie să se pună egalitate între pagubă și interes. Dar între  prejudiciu și interes, da :)


Op cit. p 42 pct 21


Chemarea la interogatoriu a unei părți, care a luat parte la confecționarea unui act, pentru a dovedi într-un proces, față de un terțiu, simulațiunea acestui act, este neconcludentă în csuză, pentru că art. 1175 c. civ. prevede că actele secrete nu pot fi opuse terțelor persoane.”


Noul Cod a adus unele modificări și a rezolvat unele dispute.


Regula : Contractul secret produce efecte numai între părți


Excepția : Poate produce efecte față de succesorii universali sau cei cu titlu universal daca din natura contractului sau stipulația părților nu rezultă contrariu (spre deosebire de vechea reglementare, părțile contractului  pot priva succesorii de efectele actului secret)


Contractul secret, pentru a putea produce efecte, trebuie sa îndeplinească condițiile de fond cerute contractului încheiat (nu și cele de formă)

Art 1170 din Codul civil din 1864

Nici in acest caz nu am descoperit o prevedere similară in Noul Cod civil.


Cred ca actul autentic a fost reglementat in legi speciale pentru că, în Cod, se face referire la el (ex: donație)


În plus art. 1.241 Cod civil prevede ca inscrisurile pot fi sub semnătură privată sau autentice, având forța probantă prevăzută de lege


In actualul cod, contractul este norma generala (actul juridic este reglementat prin normă de trimite la contract)

luni, 5 decembrie 2011

art 1169 Codul civil din 1864

Nu am reusit sa identific un articol asemanator în noul Cod.


Presupun că e prevazut în noul Cod de procedură civilă.


Inseamna ca trebuie sa fie prevazut in legea de "conciliere" a actualului cod civil cu cel de procedura civilă pentru ca în actualul cod de proceduran civila nu exista o asemenea norma.


Să presupunem ca nu e. Inseamna ca nu mai este nevoie sa probam pretențiile ?(art 109 Cod procedură civiă prevede că oricine pretinde un drept trebuie să facă o cerere înaintea instanței competente).


:)
Glumesc, ma gandesc ca din principii s-ar putea scoate obligatia probarii pretentiilor.

joi, 20 octombrie 2011

Superficie noul cod II

În noul cod, superficia poate avea ca izvor legea, conventia sau uzucapiunea.

În vechiul cod, superficia, care nici măcar nu este reglementată legal (ce puțin nu în mod expres), poate avea ca izvor doar convenția (un contract nenumit) - în cazul în care nu e drept real accesoriu :) .

Întrebare secundară: Să presupunem ca proprietarul fondului a vandut doar casa unei persoane în 2000, dacă nu există o conventie în vederea constituirii superficiei in timpul vechului cod, in noul cod o putem incadra la superficia legala prev. de art 693 c.cv. (R gratuită)?

Raspuns posibil: Nu pentru că tempus regit actum (sau cum se zice).

Întrebare principală: Daca proprietarul fondului cere proprietarului clădirii o rentă lunara pentru superficie (în condițiile în care a vândut clădirea în 2000)?

Superficiarul poate invoca prevederile din noul cod? RP: Nu







o problemă posibilă poate apărea când ne întrebăm dacă expresia ”superficia se poate înscrie”(noul cod art 693 alin 3) este echivalentă ”dobîndește dreptul de superficie”.


Nu prea am avut tangențe cu practica și este posibil să greșesc


A vinde casa fără a se perevedea nimic în contractul de vânzare cumpărare despre superficie (dreptul de folosință al terenului de sub casă).


B înscrie superficia in CF


A poate cere o suma de bani pentru lipsa de folosință a terenului de sub casă?




Regula ce rezultă din interpretarea per a contrario a art. 697 c civ mi se pare mie că e gratuitatea superficiei așa că excepția trebuie dovedită de cel care afirmă contrariul.


Cum poate A să dovedeasca acest lucru?


A poate invoca accesiunea în condițiile în care el a vândut casa? Mi se pare că nu.

Superficie, noul cod.

art. 697  ”În cazul în care superficia s-a constituit cu titlu oneros....”


De aici înțeleg că aceasta este excepția (trebuie prevazută în mod expres în contractul de superficie), regula fiind gratuitatea superficiei (interpretarea per a contrario).


Astfel, dacă proprietarul unui fond vinde doar casa, fără să se menționeze ceva despre superficie, eu înțeleg că este gratuită și nu poate fi convertită într-o superficie oneroasă fără acordul proprietarului casei.

marți, 18 octombrie 2011

Judecătorul

Honore de Balzac - Punerea sub interdicție


..despre judecător..”În sfîrșit, tânărul cel mai în floare ajunge ca să se prefacă într-un fel de palidă mașină de considerente juridice, într-un robot aplicând Codul la toate cazurile, cu indiferența cu care se învârt roțile unui orologiu”.


Peste zeci de ani, sper să pot să citesc această frază cu același amuzament ca și acum :)


duminică, 16 octombrie 2011

Superficia-accesiunea în noul cod

Superficia a fost enumerată printre dezmembrămintele dreptului de proprietate (art. 693 - art. 702 c.civ.)


 La art 699 civ. găsim un caz special de accesiune: Dacă termenul în care a fost încheiată superficia a expirat, proprietarul imobilului va putea invoca accesiunea cu condiția de a plăti valoarea acesteia la momentul împlinirii termenului superficiei.

joi, 13 octombrie 2011

Superficia in noul cod

Observ cu bucurie ca întrebarea mea despre transmiterea superficiei o data cu imobilul a primit răspuns  în noul cod civil.


art 693 alin 2 c civ (actualul c civ)


Dreptul de superficie se dobândește în temeiul unui act juridic prin care proprietarul intregului fond a transmis exclusiv constructia ori a transmis terenul și construcția, în mod separat către două persoane, chiar dacă nu s-a stipulat expres constituirea superficiei.


Asta ar însemna ca atunci cand dobînditorul construcției din situația analizată transmite construcția, transmite și superficia în mod necondiționat? - aparent raspunsul e nu pentru ca nu este ”proprietarul întregului fond”


Zicea cineva că vor apărea unele probleme legate de folosirea noțiunii de proprietar în loc de cea de stăpân.....cred ca aici noțiunea de ”proprietarul fondului” trebuie interpretată în sensul ”stăpân” pentru a se putea face  aplicarea regulii stabilite în art. 693 c civ și în cazul prezentat de mine (mă gîndesc că se poate aplica pp identității de rațiune)

Servitutea

Mi-am adus aminte de o speță despre dreptul de servitute....

Dreptul proprietarului fondului dominant la o servitute de trecere îi oferă posesia asupra terenului peste care trece servitutea?

În sensul, poate să ocupe servitutea de trecere cu bunuri? (ex: lasă mașini parcate)

miercuri, 12 octombrie 2011

Nulitatea, intrarea in vigoare a noului cod, efecte

Ma gîndesc că este util, deși la acel moment părerea Cuții Supreme de Justiție nu era în sensul părerii lui Beleiu.


Gh. Beleiu - Drept civil român, Casa de editură și presă ”Șansa” S.R.L., București, 1993 -așa apare scris pe copertă :), ce importanta era denumirea S.R.L. 


După părerea noastră, trebuie distinse două aspecte: 


1)cel al legii în raport cu care se apreciază existența cauzei de nulitate; acest aspect este rezolvat de regula tempus rigit actum :cauza de nulitate este arătată de legea în vigoare în momentul încheierii actului juridic civil


2) cel al anulării actului, adică al producerii efectelor nulității; acest aspect trebuie rezolvat tot potrivit regulii tempus rigit actum, adică se aplică legea din momentul anulării efective, care în ipoteza pe care o avem în vedere, este legea nouă, în raport cu care actul apare ca valabil.

luni, 3 octombrie 2011

Acceiunea în noul cod civil

Cred că în momentul de față trebuie să ne însușim și actualul:) cod civil și vechiul:) cod civil, pentru că, în mod sigur o să mai auzim de vechiul cod civil incă 50 de ani de acum.


Iar vechiul cod civil nu trebuie interpretat în funcție de actualul(nou) cod civil, ci în funcție de juridprudența anterioară pentru a nu aduce atingere principiului previzibilității legii (nu mai suntem singuri pe lumea asta - CEDO)


Acestea fiind spuse, să trecem la accesiune unde s-au produs foarte multe schimbări:


Dispoziții comune:


- atunci cînd se construieste cu materialele altuia, dreptul proprietarului terenului asupra construcției se naște pe măsura ridicării acesteia - ex: construiesc temelia casei cu materialele vecinului, acesta nu ar dreptul să ceară restituirea lor dar poate cere contravaloarea lor plus eventualele prejudicii.




Lucrările (construcțiile din vechiul cod) sunt de mai multe feluri:


1. autonome - când au caracter de sine-stătător
2. adăugate - nu au caracter de sine stătător
            2.1 necesare
            2.2 utile
            2.3 voluptuare (până acum le ziceam volupatorii)
                  = același sens ca în vechiul cod civil


Seface referire legală la superficie


Pentru a discuta despre accesiune, lucrarea trebuie să aibă un caracter durabil, dacă e provizorie, trebuie desființată.


LUCRĂRILE AUTONOME


Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil cu buna-credință


Proprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate cere


1. înscrierea construcției în CF, în calitate de proprietar*
2.obligarea constructorului să cumpere imobilul la valoarea avută înainte de construcție


*Daca alege varianta 1 trebuie sa plăteasca la alegere: valoarea materialelor și a operei sau sporul de valoare adus imobilului de construcție.


Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil cu rea-credință


Porprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate cere


1. înscrierea construcției în CF în calitate de proprietar*
2.obligarea autorului la desființarea construcției
3. obligarea constructorului să cumpere imobilul la valoarea avută înainte de construcție


*Dacă alege varianta 1 trebuie să plăteasca jumătate din ce ar putea plati constructorului de buna-credință


LUCRĂRILE ADĂUGATE


Lucrările adăugate necesare (construite de terț pe imobilul unei persoane)


-încă nu îmi dau seama dacă sunt același lucru ca și cheltuielile necesare din vechiul cod


Efect comun (indiferent de terț): Proprietarul imobilului dobândește dreptul de proprietate asupra lucrărilor.


Efect terț de bună-credință: - primește cheltuielile rezonabile, indiferent dacă imobilul mai există


Efect terț de rea-credință: - cheltuielile rezonabile sus-amintite pot fi reduse cu (valoarea fructelor imobilului minus costurile necesare obținerii acestora).


Lucrările adăugate utile


I. terț de bună crednță, efecte:


1. proprietarul imobilului asupra căruia s-au făcut construcțiile câștigă dreptul de propprietate asupra lucrărilor (din momentul efectuării-adică finalizării?- s-a renunțat la formula ”pe măsura realizării”)


EFECTUÁ, efectuez, vb. I. Tranz. A face, a realiza, a înfăptui; a îndeplini, a executa. [Pr.-tu-a] – Din fr. effectuer, lat. effectuare. 


2. proprietarul imobilului sus-amintit are obligația să plătească la alegere:valoarea materialelor și a manoperei sau sporul de valoare adus imobilului.


Proprietarului imobilului asupra căruia s-a făcut lucrarea i se oferă un drept și i se impune o obligație.


II. terț de rea-credință, efecte:


Proprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate alege între:


1. Să devină proprietarul lucrării și să fie obligat să plăteasca jumatate din ce ar fi putut fi obligat în cazul posesorului de bună-credință.


2. Să ceară ridicarea lucrării cu eventuale daune-interese.


III. Efect indiferent de terț, aplicabil în măsura în care lucrările utile au o valoare considerabilă.


1. Proprietarul construcției asupra căreia s-au făcut lucrările poate cere terțului să cumpere imobilul (asupra căruia a efectuat lucrările adăugate utile), la prețul avut înaintea facerii lucrărilor.


Lucrările adăugate voluptuare


I. Efecte față de terții de buna-credință


1.Proprietarul imobilului asupra căruia au fost efectuate lucrările are dreptul să devină proprietarul lucrării voluptuare 


2.Proprietarul imobilului nu are nicio obligație față de terț.


2.Terțul poate să ridice lucrările, cu condiția de a readuce imobilul în starea anterioara (se pot cauza anumite stricăciuni dacă sunt reparate)


II. Efectele față de terții de rea-credință


1. Proprietarul imobilului poate alege între:


a)sa devină proprietarul lucrării


b)sau să ceară terțului în mod cumulat: desființarea acestora+daune interese+readucerea imobilului în starea anterioară.


2. Proprietarul imobilului nu are nicio obligație față de terț.


Mi se pare că, în concret, singura diferență între terți este dată de eventualele daune interese.


În plus în cazul terțului de rea-credință, proprietarul este cel care trebuie să ceară ridicarea lor.




Înțelesul unor termeni:


Buna-credință  - cel care apare ca proprietar in CF la data realizării +are autorizațiile cerute de lege sau este proprietar ca urmare a unui alt mod nesupus înscrierii în CF






















Accesiunea reloaded art. 488 C civ

Op cit p. 599

Mi-a atras atenția cineva că in Cod se face referire la ”o a treia persoană”, drept urmare această instituție nu se aplică parților unui contract ce are ca obiect construcția unei clădiri, și nici în cazul coproprietarilor.

În op cit se face referire la dreptul de superficie al constructorului 

Constructorul are un drept de creanță asupra unor sume de bani afectat de condiția suspensivă ca proprietarul să invoce accesiunea (G. Boroi)


op cit. p 607 pct 10


”buna credință a coproprietarului care a construit pe terenul aflat în coproprietate în fața celorlalți coproprietari (care au rămas în pasivitate)...pe baza principiului că nimănui nu-i este permis a se îmbogăți în prejudiciul averei altuia, urmează a i se acorda constructorului ca desbăgubire valoarea cu care a crescut fondul comun prin acele construcții


op cit pct 11


-venitul produs de imobilul construit de posesorul de buna-credință revine acestuia cît timp este de buna-credință -nu m-aș fi așteptat


op cit p 24


- pentru a considera constructorul de bună-credință nu se cer a fi îndeplinite aceleași condiții ca la art. 486 (dobândirea fructelor) nefiind necesar un titlu translativ de proprietate.


op cit. p 28


”art 494 c. civ. este adevărat că se ocupă de construcțiile făcute de a treia persoană pe locul altuia ..... nimic nu se opune însă ca prin analogie să se aplice dispozițiunile acestui articol și la alți posesori  care nu sunt terții”


op cit. p 29


-pentru a stabili buna-credință a constructorului trebuie să ne uităm la 486 c. civ :) 


op. cit. p 32


Prețul materialului și al muncii trebuie să se raporteze la momentul ridicării construcției, nu la momentul invocării accesiunii.

miercuri, 28 septembrie 2011

Buna credință (necesară dobândirii proprietatății fructelor) în noul cod civil

Trebuie analizată în funcție de mai multe categorii:


1. Imobile înscrise în CF


 - buna credință a posesorului se analizează dpdv al oricărei persoane interesate de înscrierea în CF a terenului repectiv.(se aplică doar în cazul terenurilor, și implicit a fructelor produse de acestea)


Înscrierea în CF a terenului nu trebuie să aibă vreun viciu (chiar dacă privește un viciu de formă sau unul de fond) față de orice terț interesat.


În alte cuvinte, terțul trebuie să aibă toate motivele legale să creadă situația prezentată în CF, pentru ca posesorul să dobândească propritatea fructelor (mult mai drastic față de actuala reglementare)


2. Imobile ce nu sunt înscrise în CF (bunuri imobile și bunuri mobile în sensul actualei reglementări, adică inclusiv terenuri ce nu sunt înscrise- dacă mai există)


- se elimină posibilitatea acceptării erorii de drept (cum erau unele păreri în actuala reglementare)


-discuția pe titlul putativ rămâne, astfel judecătorul va aprecia de la caz la caz, putând face referire la Hamangiu, indiferent de soluție :).

Art. 486 c. civil

Op cit. p 596, pct 5

”Din art. 486, rezultă că buna credință presupune un titlu ca condițiune esențială a ei”

....poate nu am înțeles eu bine ce s-a zis la art. 485...dar aparent, titlul NU poate fi putativ

Op cit. p. 596 pct 8

”..eroarea de drept nu exclude buna-credință...” astfel, dacă o persoană posedă în baza unui contract de vânzare-cumpărare a unui teren încheiat printr-un înscris sub semnătură privată, va dobândi fructele, în măsura în care nu se dovedește că știa despre titlul că este nul...(deși la mijloc ar fi o eroare de drept)

Op. cit. p 596 pct 11, revin și arăt:)


”Titlul translativ de proprietate nu se cere ca o condițiune deosebită fără de care posesorul nu poate fi considerat de bună-credință” - se pot culege fructele în baza unui titlu putativ

luni, 26 septembrie 2011

Temeiul îmbogățirii fără justă cauză - art. 484 c. civil

Op cit p. 591


În baza principiului general de echitate, că nimeni nu se poate îmbogăți în paguba altuia, fie chiar de rea credință, legiuitorul a prevăzut în art. 848 că proprietarul trebue a plăti posesorului semănătura, arătura și munca”

Art. 485 c civil

Op cit  p. 594


Pentru ca posesorul să aibă dreptul de a percepe fructele, nu e o condiție esențială ca el să stăpânească în baza unui act material”--poate sa fie și putativ, uitasem

joi, 22 septembrie 2011

Drept de superficie

Dacă tot suntem aici, cred că trebuie sa acordăm puțină atenție și surorii ei (accesiunea) vitrege.

Încă nu am ajuns la convingerea ca dreptul de superficie nu este un drept real accesoriu.

Mi se pare ca ține de esența dreptului de proprietate asupra unei construcții(inclusiv prin prisma art. 480 C civ.), dreptul de a-l exercita nederanjat de vanzator(care ar putea sa aibă pretenții pentru lipsa de folosință).

Astfel, daca V, titular al unui drept de proprietate asupra unei construcții si al unui drept de superficie asupra terenului de sub aceasta, vinde imobilul(doar dreptul de proprietate asupra constructiei), fără a menționa nimic de dreptul de superficie, trebuie să se considere totusi, că, în conformitate cu art 480 C civ, nu putea să nu transmita si dreptul de folosinta asupra terenului. (daca e așa e o clauză nescrisă nulă :) care dispare (nulitatea partială).

De aici trag eu concluzi ca dreptul de superficie este un drept real accesoriu, care se transmite o dată cu dreptul de proprietate (dreptul principal aferent).

”Drept de accesiune”

...art. 482 C civ..


”Proprietatea unui lucru mobil sau imobil dă drept asupra tot ce produce lucrul și asupra a tot ce uneşte ca accesoriu cu lucrul, într-un mod natural sau artificial”.


Nu prea e jurisprudență aici (op cit), să contemplăm o zi, două..... 


poate ne amintim vreo speță interesantă

miercuri, 21 septembrie 2011

Clauza de inalienabilitate în contractul de vânzare-cumpărare

Op cit p 584 pct 26

”Inalienabilitatea bunurilor, fie vremelnică, fie perpetuă, este o exceptie care nu poate fi creată decât prin lege”

Știm asta, cu o mica excepție convențională din unele puncte de vedere.

Asta ar însemna că nu poate fi admisă vânzarea cu clauză de a nu se construi ceva anume?

Tot o restrângere a exercitării dreptului de proprietate mi se pare.

Auzisem de o speță în care era inserată o asemenea clauză.

Și dacă asemenea clauze există ce înseamnă? contractul este lovit de nulitate în întregime?

Așa se întâmplă în exemplul de mai sus(e vorba de o donație, dar tot contract translativ este)

Mi se pare că din definiția nulității ar trebui sa înlăturăm clauza contrară normelor imperative, iar restul să rămînă (regula este că nulitatea este pațială).

Ma tot gândesc la un exemplu care sa reliefeze efectul stabilit de Noul Cod civil (clauzele lovite de nulitate sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale)

luni, 19 septembrie 2011

Actiunea posesorie

" ..scopul acțiunii posesorie este acela de a garanta exercitarea unui drept"

Pare evident dar niciodată nu m-am gandit în acești termeni.

Exercitarea dreptului de proprietate = usus, fructus și abusus

Exercitarea dreptului de proprietate

Acum cativa ani am auzit o discutie:

vecin 1 "am construit o fabrica de ciocolata, iar conform Regulamentul x al CE nu ai voie sa construiesti o ferma de animale!"
vecin 2 "in cazul asta trebuie sa ma despagubesti pentru ca imi ingradesti exercitarea dreptului de proprietate"

...m-am intrebat ceva vreme, cine are dreptate?

...azi, am gasit raspunsul in Hamangiu, op cit, pag 581

"deci daca fabricantul uzand de dreptul sau, a privat pe vecin de avantajul ce-l avea si l-a facut sa sufere un prejudiciu(in cazul nostru posibilitatea de a construi ce doreste), nu-l poate obliga la reparatiune"

- in carte, exemplul se refera la un proprietar ce a construit o fabrica de lumanari din cauza careia a crescut prima de asigurare a vecinului.

marți, 30 august 2011

Art 1909 C. civ și nulitatea donației bunului altuia

Aparent art. 1909 C civ se referă doar la bunurile dobândite ca urmare a unei vânzări.

Daca am accepta că art. 1909 se referă și la bunurile dobândite printr-o donație (bunuri ce se prescriu prin simplul fapt al posesiunii lor), ar însemna să facem ineficientă regula conform căreia donația bunului altuia e nulă.

Sau să acceptăm ca se poate cere anularea donației fără a se putea cere repunerea părților în situația anterioară.( nonsens)

miercuri, 24 august 2011

Art. 468 Cod civil

Stiu ca am zis că o să mă concentrez pe noul Cod dar nu pot să mă abțin, odata cu apariția lui Hamangiu.

 În plus cred ca e mai usor să înțelegem Noul Cod dacă înțelegem pe deplin actualul Cod. Iar jurisprudența ajută foarte mult.

Așa că:  Codul Civil Adnotat de C. Hamangiu (Editura Librăriei Universală Alcalay &Co, 1925)-op cit

-pag. 560 pct 9
” Imobilizarea unui obiect mobil prin destinațiune presupune, în mod necesar, faptul proprietarului, iar nu acela al unui chiriaș sau arendaș”

miercuri, 27 iulie 2011

Opozabilitatea hotărârilor judecătorești

Știm că o hotărâre judecătoreasca este relativă, fiind opozabila doar părților din proces.

De aici apare problema: atunci când o acțiune in revendicare este admisă față de pârât/i și se trece la executarea ei, pot fi evacuate și alte persoane in afara pârâților?

Mă gândesc ca din moment ce pârâtul a posedat imobilul, orice persoană din imobil poate fi evacuată, deoarece există o prezumție că acea persoanâ a dobândit de la un neproprietar(in cazul in care titlul emana in orice mod de la pârât), terțul  având calea contestației la executare.

De aici apare o altă întrebare

Contestația la executare introdusă de un terț in această ipoteza este o acțiunea în revendicare?( asa mi se pare ca reiese din art. 401 alin 3 Cod procedura civilă)

Daca a introdus o asemenea contestație si a fost soluționată nefavorabil, se mai poate merge pe dreptul comun? Daca nu, cu ce se poate ataca?

joi, 21 iulie 2011

Donatie afectata de conditie vs sarcina

Mi-am amintit ca a fost o problema privind distinctia dintre donatia afectata de o conditie si donatia afectata de  sarcina.

Mie mi se pare ca donatia afecata de o sarcina, este in realitate o donatie afectata de o conditie potestativa(pur sau simplu) din partea creditorului-perfect compatibila cu pp irevocabilitatii.

joi, 23 iunie 2011

Anunț

Din păcate am întâmpinat niște probleme tehnice (sănătatea despre care vorbeam) și o să întrerup activitatea obișnuită pe o perioada nedeterminată(totuși este un termen deci este cert-un termen incert care nu se referă la moarte- în sfârșit un exemplu)

Cum ziceam, atunci când ai probleme de sănătate nu mai contează nimic-nici chiar dreptul:) și nu e fun să îți petreci timpul  cu cineva bolnav:)

Filmul verii : Dekalog, 1989
Documentarul verii : James Burke: Connections
Autorul verii: Solomon Marcus-Erdos number 1 :)
Melodia verii Man in the mirror- Michael Jackson
Revista verii: ȘTIINȚĂ&TEHNICĂ
Sfatul verii: antenție la căpușe!- adica mentineti un mediu alcalin in organism ( http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/Alimente-alcaline-si-acide-Hip32192514.php )

PS: Daca asemenea oameni (Solomon Marcus) fac parte din Academia Romana e clar ca mergem in directia buna(ca stat).

PS' A nu se intelege ca ce am spus mai sus are legatura cu politica. Statul se refera la populatie. Daca vrem sa evoluam trebuie sa evolueze in primul rand cetateanul.

PS2 Mai mult de 15 pagini pe zi nu pot sa citesc din cartea lui, Inventie si descoperire (adica doua-trei sectiuni)http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/Alimente-alcaline-si-acide-Hip32192514.php

joi, 16 iunie 2011

Penal

Ca să continuăm discuțiile pe marginea dreptului penal am ales să fac un blog separat pentru acest domeniu

http://jurisprudentapenal.blogspot.com

marți, 14 iunie 2011

Competența teritorială în funcție de domiciliul pârâtului

Decizia Secției civile nr. 196 din 25 octombrie 1977 mi-a adus aminte de o problemă.

După cum știm competența teritorială se stabilește în funcție de domicilul în fapt al pârâtului, neavând importanță domiciliul ”din buletin„

Dar citația unde se trimite? Dacă raspundem că se trimite la domiciliul în fapt al pârâtului ar însemna să considerăm ca trimiterea citației la domiciliul ”din buletin” ar determina lipsa de procedură cu acesta.

Consider că citația se trimite la domiciliul ”din buletin” deoarece doar acest domiciliu poate fi cunoscut de reclamant.

Altfel s-ar ajunge la pronunțarea unei hotărâri casabile din vina pârâtului care nu a îndeplinit obligațiile legale ce reglementeaza domiciliul

Doar în cazul divorțului instanța este obligată să verifice dacă pârâtul se afla la domiciliu(art 616 indice 1 c. pr. civ)

luni, 13 iunie 2011

Sunday talk

Am fost ieri la piesa de teatru ”Lecția” de Eugen Ionescu (Eugene Ionesco-in afara Romaniei)

Foarte interesantă...

Mi-a rămas în minte o propoziție:

”Memoria este dușmanul de moarte al matematicii”

Am găsit un posibil răspuns de ce memoria mea tinde la 0 - îmi place foarte mult matematica (științele reale în general).

Așa că, dacă se întâmpla să fac o greșeală pe care niciun student de anul I nu ar face-o este pentru că nu am înțeles fenomenul și cum spuneam, nu prea pot să memorez.

filmul săptămânii : The Great dictator, 1940 - nu mă așteptam să râd atât de mult

documentarul săptămânii: Exploring Einstein: Life of a genius - de aici am înțeles ce vrea să spună teoria relativității 

duminică, 12 iunie 2011

Prezumțiile

Art. 1199-1203 c civ

Nu știu de ce, dar mi se pare foarte util să avem cel puțin o noțiune vagă despre acestea.

Ce am reținut eu până acum:

prezumția relativă = o prezumție legală ce poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă.

prezumția absolută = o prezumție legală ce nu poate fi rasturnata prin niciun mijloc de probă.

prezumția simplă = prezumția formată de judecător asupra unei împrejurări.

Spre deosebire de prezumțiile legale, prezumția formată de judecător nu poate duce, singură,  la pronunțarea unei hotărâri. (art 1203 c civ)

Cauze exoneratoare de răspundere pentru lucruri



-forța majoră
-fapta unui terț pentru care cel care are paza lucrului nu răspunde
-culpa victimei(trebuie să fie exclusivă)


După cum se observă cazul fortuit nu se află in aceasta enumerare.


Decizia Secției civile a Tribunalului Suprem nr. 424 din 24 februarie 1977

Recuperarea îmbunătățirilor făcute de locator de la cumpărător

art. 1444 c civ Arendașul sau locatarii nu pot fi dați afară mai înainte de a fi dezdăunați de către locator, iar când acesta nu o face, de către cumpărător.

Rezilierea contractului de întreținere

Decizia Secției civile a Tribunalului Suprem nr. 546 din 16 martie 1977.
Op. cit. pag 50


Rezumat grosso modo:


Acțiunea în rezilierea unui contract de întreținere are caracter patrimonial, drept urmare se transmite moștenitorilor celui îndreptățit la întreținere.

sâmbătă, 11 iunie 2011

Restituirea prețului ca urmare a anulării contractului de vanzare-cumpărare

Decizia Secției civile nr. 24 din 5 ianuarie 1977.
Op cit. pag 37

”Or este de principiu că în atare situație acțiunea de restituirea prețului ia naștere abia în momentul în care cumpărătorul pierde posesia bunului, când se concretizeaza prejudiciul rezultat din operațiunea nelegală”
(Tribunalul se referă la momentul de la care începe să curgă prescripția extinctivă. Dar dacă acțiunea ia naștere in acest moment, nu ar insemna că introducerea ei înainte de acest termen ar fi inadmisibilă-rezultat absurd)

Am fost întrebată cu ocazia unei lucrări ce se întâmplă când se cere restituirea prețului dat cu ocazia anulării unui contract de vânzare-cumpărare.

Răspunsul corect pe care nu l-am reținut cu ocazia respectivă, a fost de a se admite acțiunea și să se restituie prețul

Răspunsul meu a fost ca admite acțiunea restituie prețul și restituie și bunul pârâtului (chiar dacă nu-l ceruse, asta pentru că mi se părea că simpla restituire a prețului conduce la o îmbogățire fără justă cauza in folosul reclamantului.

Nici acest răspuns nu este corect, dacă mă gândesc acum dar pot să înțeleg părerea Tribunalului Suprem deși legea (art 992 c civ)  nu condiționeaza restituirea prestațiilor de producerea unui prejudiciu. Aici intervine o dorință de echitate.

Cu ocazia acestei lucrări, la care am luat 6-7, m-am gândit mai serios la art 992(temeiul restituirii prestațiilor)...așa că orice vi se întâmplă în viață aveți răbdare că poate este un lucru bun.

Intr-un film spunea un personaj o poveste de genul

”Discuție între  wiseman-ul satului si un sătean:

Săteanul - vecinul meu a primit un cal de ziua lui...ce om norocos
Wiseman- ai răbdare
Săteanul - vecinul meu a căzut de pe calul primit și și-a rupt piciorul...ce om ghinionist
Wiseman - ai răbdare
Săteanul  - a început războiul și vecinul meu nu a trebuit sa se ducă la război deoarece avea piciorul rupt din cauza căzăturii de pe cal...ce norocos
Wiseman - ai răbdare....:)”

Efectul declarativ al hotărârii de partaj

Decizia Secției civile nr. 697 din 7 aprilie 1977.
Op cit pag 34

”Referitor la efectele împărțelii, unul dintre cele mai importante este acela care rezultă din art. 786 c. civ., ale cărui dispoziții, deși situate în titlul privitor la succesiuni, sunt de aplicare generală, oricare ar fi cauza care determină starea de indiviziune, în conformitate cu care hotărârile de partaj sunt declarative și retroactivează, în sensul că drepturile asupra bunurilor atribuite prin împărțeală fiecărui copărtaș sunt considerate ca dobândite de la data la care a luat naștere starea de indiviziune”

Prima zi de judecată

Nu știu unde am citit că termenul la care nu s-au plătit înca taxele de timbru este prima zi de judecată.

Introducerea unui nou pârât de către instanță

Nu stiu unde am citit dar aparent simplul fapt al citarii de către instanță a unei persoane în calitate de pârât nu duce în mod automat la lărgirea cadrului procesual. Reclamantul trebuie să-și modifice cererea de chemare in judecata în condițiile Codului de procedură civilă.

Demolarea construcțiilor realizate fără autorizație

Decizia Secției civile a Tribunalului Suprem nr. 6 din 4 ianuarie 1977
op cit. pag 29

”Demolarea construcțiilor nu se poate dispune de instanta judecătorească decât daca organul local al administrației de stat și-a dat autorizarea în acest sens. Instanța judecătorească este în drept să  sesizeze însă organul local al administrației de stat asupra situației ce rezultă din dosar, spre a fi examinată și a decide ca organ competent”

Echivocitatea posesiei moștenitorului asupra moștenirii

Decizia Secției civile a Tribunalului Suprem  nr 786 din 21 aprilie 1977.


”Este de principiu că succesorii sunt presupuși a stăpâni bunul moștenit în stare de indiviziune, unii pentru alții, considerent pentru care posesia lor are un caracter echivoc și nu poate duce în mod automat la dobândirea dreprului de proprietate prin uzucapiune....

Este de precizat că stăpânirea de către unul din moștenitori a unui bun succesoral, poate duce la dobândirea, prin uzucapiune, a dreptului de proprietate numai dacă acesta și-a manifestat voința de a transforma posesia din posesie comună în posesie exclusivă, producându-se astfel o intervertire de fapt a posesiei, prin anumite acte, ca, de exemplu, perceperea fructelor(ma gîndesc că simpla percepere a fructelor nu este suficienta) și închirierea în nume propriu, efectuarea unor lucrări de reparații(la asta nu sunt foarte sigură) sau construcții”

vineri, 10 iunie 2011

Carte

Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1977, în continuare op. cit.

Este interesant sa citesti și jurisprudență, mai ales genul oldschool...... cred că atunci, instanțele nu erau atât de încărcate...

Imi notez pentru eternitate:) ce găsesc interesant...oricum după ce o termin o donez pentru că nu îmi folosește s-o știu în bibliotecă (mai ales dacă extrag ce  mă interesează)....sunt atâtea cărți noi de citit ca să țin cărți citite în biblioteca personală

Daca e și spre folosul altcuiva, cu atât mai bine

joi, 9 iunie 2011

Efectele hotărârilor de partaj

Op. cit.:)

”Problema: Cu privire la efectele hotărârilor judecătorești de partaj

Decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 3 din 20 iunie 1968

Soluția: Hotărârea de partaj rămasă definitivă constituie titlu executoriu și este susceptibilă de executare indiferent dacă în acțiune s-a cerut sau nu predarea efectivă a bunului și chiar dacă instanța nu a dispus această predare. Ca atare, introducerea de către copărtaș a unei acțiuni în revendicare împotriva copărtașului care deține bunul atribuit și refuză a-l preda nu este necesară

Motivare: Cartea menționată în posturile anterioare pag 205

Propuneri

Astept propuneri cu link-uri utile.

Daca aveti un blog pe care scrieti sau pur si simplu un anumit link care vi se pare  util sau alt blog util......

Mă gândesc ca orice informatie e binevenita, drept urmare o sa le pun pe blog.

miercuri, 8 iunie 2011

Donatie dezinteresata

Știu că titlul este un oximoron deoarece donatia este o liberalitate, nu un act dezinteresat(cum este mandatul gratuit)

Cred atât de mult în ce am zis în urmă cu câteva posturi despre mersul pe jos care menține omul sănătos, încât am donat masina donatorilor din contractul inițial. Donat mult spus, pentru că, fiind la randul ei o donație  s-a simțit mai mult ca un act dezinteresat.

Mă întreb cine are acum obligația de gratitudine. Donatorii inițiali față de mine și eu față de ei? Așa mi se pare...

Recomandare adresată celor care scriu mult text la calculator

Mă gândeam....

Cred ca este mult mai indicat să te uiți la tastatură in timp ce tastezi.

Mă gândesc că e mult mai sănătos pentru ochi să îți plimbi privirea în timp ce te uiți la taste decât să te uiți fix la monitor.

În plus, îți dezvoltă imaginația pentru că, continuu trebuie să te gândești cum apare scrisul.

Momentul de la care se majorează sau se reduce pensia de întreținere

Citeam in cartea amintită cu vreo 3 posturi in urmă.....

"Problema: Cu privire la data de la care opereaza majorarea si reducerea cuantumului pensiei de întreținere, cum și încetarea obligației de plată a acesteia

Decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 19 din 5 noiembrie1964

Soluția : Majorarea cuantumului pensiei de întreținere operează de la data introducerii acțiunii afară de cazul când întarzierea  introducerii acțiunii este imputabila debitorului.
Reducerea sau încetarea obligației de plată a pensiei operează  de la data invirii cauzei care a justificat amintita acțiune, cât timp debitorul nu a fost urmărit în temeiul hotărârii prin care s-a acordat pensia de întreținere”

Motivarea: cartea sus-amintită pag 137

Trivia facts

Civil- "cheltuieli de judecata"

Penal-"cheltuieli judiciare"

Discutii lejere si recomandari

documentar : N is a number: a portrait of Paul Erdos.

Mi s-a parut interesant cum vede el "the meaning of life"

"Sa faci probleme la matematica si sa mentii indicele IF cat mai mic"

A ales "probleme la matematica" pentru ca este matematician dar ma gandesc ca pot fi probleme din orice domeniu, dar sa fie probleme.

Regulile aplicabile indicelui IF

-daca faci o fapta rea, primesti 2 puncte
-daca nu faci o fapta buna cand ti s-a oferit ocazia sa faci o astfel de fapta, primesti un punct
-daca faci o fapta buna nu primesti nimic :)

Film :The discreet charm of the bourgeoisie, 1972

marți, 7 iunie 2011

Concurenta

Discutia despre concurenta s-a mutat pe http://www.linkedin.com/groups?gid=3921965 

Rolul activ al instantei

Citeam in cartea recomandata  in urma cu 2 posturi,  intrebarea:

"Problema: Mijlocul procedural (actiune de drept comun sau contestatie la executare?) prin care se poate obtine sistarea platii despagubirilor, acordate sub forma unor prestatii periodice, victimei care si-a redobandit capacitatea de munca; rolul activ cu privire la calificarea cererii, in aplicarea art. 84 C. proc. civ"

Solutia a fost data in Decizia 95 din 18 decembrie 1978 a Tribunalului Suprem.

O sa incerc sa fac un rezumat pentru a ajunge la discutia urmarita.

Calea este data de dreptul comun nu de contestatia la executare.

Si in continuare apare solutia prin care instanta in baza rolului activ trebuie sa recalifice actiunea din contestatie la executare in actiune de dreptul comun.

Mie mi se pare ca asa se ajunge la modificarea cauzei.

Orice cauza are o calificare data de parte si o reglementare data de lege. Cred ca, in baza rolului activ, instanta poate sa schimbe doar calificarea nu si reglementarea.

Asta ar insemna ca daca partea merge pe dreptul comun pentru o situatie la care exista o lege speciala, trebuie sa faca la fel  si sa recalifice cererea, nu sa se respinga ca inadmisibila.

Articolul 84 din Codul de procedura civila prevede "...chiar daca poarta o denumire gresita". Daca se foloseste termenul denumire, trebuie sa ne limitam la  acest termen.

Daca instanta schimba cauza nu ar fi intr-un fel o antepronuntare?

Poate tind sa interpretez foarte restrictiv dar numai asa putem fi aproape siguri ca nu va fi practica neunitara. Judecatorii sunt oameni diferiti ce sunt chemati sa aplice legea(si rolul activ este prevazut tot de lege):) Cu cat ne departam mai mult de lege, cu atat ne e mai greu sa fim la unison:)

Daca prin interpretarea restrictiva se ajunge la solutii absurde atunci trebuie sa schimbam legea pentru ca imprevizibilitatea mi se pare un pericol foarte mare la adresa justitiei.

Cred ca ar trebui sa fim mult mai receptivi la noile coduri. Prin  imprejurarile in care s-au format e normal sa fie mai de folositoare ca cele vechi.

Daca ne gandim si codurile actuale tot de oameni au fost facute, cel mult la fel de destepti ca cei din prezent( s-a demonstrat ca oamenii din prezent sunt mai inteligenti ca cei din trecut) . Asa ca autorii din prezent au beneficiul timpului si al accesului mult mai rapid la informatie.

Sigur sunt "cugetari" despre specia umana si noutate dar nu stiu niciuna, asa ca ma abtin.

luni, 6 iunie 2011

recomandare

Nu vi se pare ca biblioteca e prea plina?

Ma gandesc ca in biblioteca oricui se gasesc carti de drept care nu au mai fost deschise de ani.

Ce-ar fi sa facem loc si sa donam cartile de drept care nu ne mai trebuiesc bibliotecilor care au atata nevoie de ele (manuale, reviste citite)?

Carti interesante

Drept procesual civil. Indreptar de practica judiciara- Savelly Zilberstein, Viorel Ciobanu-1980

O sa modific lista din stanga pe masura ce descopar alte carti....
Voua ce carti vi s-au parut interesante? 

sâmbătă, 4 iunie 2011

Sunday talk

De ieri am ramas fara cuvinte :)

Filmul saptamanii:Viridiana, 1961
Documentarul saptamanii: Ants, nature secret power - stiati ca furnicile sunt singurele animale din lume care au  domesticit alte animale?

joi, 2 iunie 2011

Comitentul taximetristului

In aceasta meserie sunt implicati cel putin doi comitenti posibili:

1.firma care ii da taximetristului masina si licenta.
2. firma care ii asigura dispeceratul.

Definitia din doctrina: comitentul este cel care are "control de directie" asupra prepusului.

Mi se pare ca cel care asigura dispeceratul are control asupra taximetristului(ii spune unde si cand sa se duca). In plus cand te urci intr-un taxi ai impresia (cel putin eu) ca cei care sunt raspunzatori de eventualele pagube produse de taximetrist sunt cei trecuti pe masina (eu de exemplu aleg un taxi si in functie de dispecer)

Conteaza in vreun fel perceptia victimei asupra identitatii comitentului?

luni, 30 mai 2011

This is it

La lucrurile postate  aici m-am gandit in ultimii 3 ani.....daca mai aflu de ceva prin practica va anunt.

Discutia principala o sa se mute pe blogul noulcodcivil.blogspot.com unde vor fi discutii despre Noul Cod civil:) In sensul de institutii din noul Cod si din actualul(vechiul) Cod

Chiar daca nu o sa intre in vigoare, desi nu cred, eu zic ca o sa fie un loc bun de recapitulare a civilului. Personal ma astept ca pana al 1 noiembrie a.c. sa avem un nou Cod civil.

Late Sunday talk

Duminica si sambata nu m-am aflat in apropierea netului asa ca nu am putut sa postez.

Si mi se pare ca am rezumat ce voiam sa zic:

Incercati sa faceti lucruri cat mai variate in viata de zi cu zi. Nu va investiti toata energia intr-un singur lucru. Fie el drept, prieteni,relatie de cuplu, hobby-uri......



Revin si completez.

Ca si in drept si aici trebuie sa fie o exceptie (cel putin din punctul meu de vedere)

!Sanatatea

Fara sanatate nu puteti sa va bucurati de nimic. Stiu din proprie experienta.

Relatia de cuplu, prietenii, dreptul nu inseamna nimic daca ai o problema de sanatate.

A nu se inteleage ca daca suferi de o problema de sanatate trebuie sa abandonezi tot, dimpotriva ai posibilitatea sa apreciezi mai mult lucrurile marunte din viata.

Nicio problema de sanatate nu se trateaza doar cu medicamente ci cu intregul mod de viata.

Daca sunteti sanatosi (cliseu) nu va dati seama cat de norocosi sunteti. E atat de usor sa o mentii si atat de greu de obtinut.



filmul saptamanii: 2001, A space odyssey (1968)

documentarul saptamanii: http://topdocumentaryfilms.com/russell-blaylock-nutrition-and-behavior-aspartame/  -util si in profesia de practician al dreptului(in mod special cel penal) si pentru noi ca sfaturi de urmat

vineri, 27 mai 2011

Obligatiile de rezultat-obligatiile de mijloace


Parerea doctrinei:

Obligatiile sunt impartite in obligatii de mijloace si obligatii de rezultat in functie de obiectul lor.

Ca sa intelegem ce inseamna obiectul unei obligatii trebuie sa ne gandim la obiectul raportului juridic civil care este definit in doctrina ca fiind conduita ce trebuie urmata de o parte.

Mie mi se pare ca atat in cazul obligatiilor de mijloace cat si al celor de rezultat (din moment ce tot obligatii sunt) , conduita la care este tinut debitorul, este de a realiza “indeplinirea exacta a obligatiei” (art. 1073 C civ) si de a depune diligentele unui bun proprietar(art 1080 C civ).

Mi se pare ca diferenta rezida doar sub aspect probator.

Astfel, la obligatiile de rezultat se prezuma relativ ca daca nu s-a indeplinit obligatia a fost vina debitorului. (cine vrea sa probeze existenta unui caz fortuit sau forta majora trebuie s-o faca)

In timp ce la obligatiile de mijloace se prezuma relativ ca nu este vina debitorului ci a intervenit un caz fortuit, (la fel cine vrea sa rastoarme prezumtia este liber s-o faca).

De unde  a aparut aceasta prezumtie?

De la probabilitati. Ce este cel mai probabil sa fi dus la nerealizarea obligatiei? Vina debitorului sau un caz fortuit?

De aceea in situatia in care o persoana se duce la doctor sa se trateze de o raceala si moare a doua zi, desi ar parea luata din exemplele obligatiilor de mijloace, trebuie s-o consideram o obligatie de rezultat.

De ce? Pentru ca este mult mai probabil sa fi gresit medicul.

Nu vi se pare just ca in aceasta situatie pacientul sa aiba un ajutor? Codul nu se opune.

Cine stabileste  ce e cel mai probabil sa se fi intamplat?

Ma gandesc ca nimic nu se impotriveste ca judecatorul, in baza rolului activ. Pana la urma nu tot el stabileste care sunt obligatiile de rezultat sau de mijloace?(sau doctrina?:))

A nu se intelege ca am ceva cu doctrina, de la ea am invatat civilul dar mi se pare indicat sa trecem orice informatie prin filtrul gandirii proprii.

Doctrina ne ajuta sa intelegem diferite moduri de interpretare a legii. Am vazut un documentar recent despre cel mai avansat calculator din lume si modul in care a ajuns asa. Prin exemple.

Recomandare

Se vede ca e vacanta de vara:)

Recomandarea: renuntati la masini in oras

Ca orice est-european care a primit masina prin intermediul unei liberalitati de la varsta de 18 ani, am mers numai cu masina, chiar daca sunt originara dintr-un oras mic.

Anul acesta, din cauza unor probleme de sanatate m-am aflat in incapacitatea de a conduce timp de 2 luni (timp in care ma aflam in Bucuresti).

Problemele de sanatate m-au vindecat de boala de a merge cu masina peste tot. Si faptul ca am renuntat la masina m-a ajutat extraordinar de mult in problemele de sanatate :).

plusuri: - miscarea zilnica, atat de necesara pentru a ramane sanatosi
         - reducerea cotelor de stres considerabil. Nici nu te mai stresezi cum o facem toti in trafic si despre       miscare se spune ca reduce stresul.
         - timpul. Desi dureaza mai mult poti sa faci ceva in timpul asta (ex: citit ascultat muzica)
         - banii . Nu cred ca este necesara nicio explicatie aici :)

minusuri: -    :)

Ce sa zic, e mult mai confortabil sa mergi cu metroul sau autobuzul. Si am o banuiala ca, cu cat le vom folosi mai multi, mijloacele de transport in comun vor deveni si mai confortabile.

joi, 26 mai 2011

Cesiunea de contract

Exista asa ceva? Un contract care sa aiba ca obiect transferul altui contract(creante + obligatii)?

Daca am folosi uneltele  oferite de Cod, am realiza asa ceva printr-un contract de cesiune de creante(art 1391 C.civ) si un contract de delegatie perfecta(art 1132 C.civ).

Consider ca ar trebui sa ne limitam la ce ne da Codul. Crearea unei institutii noi nu este necesara aici.

Astfel cesiunea de creanta alaturi de delegatia perfecta realizeaza rezultatul dorit.

Intreaga operatiune devine o cesiune de contract și totusi nu e un contract de cesiune de contract.

Mie mi se pare, din definitia data de Cod la art 1391 Cciv, ca ar fi un contract care are ca si conditie de validitate predarea titlului (real? nu stiu ce zice doctrina)

Delegatia perfecta nu implica o asemenea operatiune.

Cele doua institutii, avand caracteristici diferite pot fi efectuate prin acelasi act in sensul instrumentum?

Nu vad cum.

Still another Sunday

Am scimbat adresa blogului dedicat concurentei. Noul nume: concurentacomunitara.blogspot. com.

Blogul nu a fost preluat de Consiliul concurentei si nu vreau sa se creada ca reprezinta o pozitie oficiala a acestuia.

La fel nu vreau ca acest blog sa fie considerat a fi o pozitie oficiala a Institutului National al Magistraturii de aceea voi schimba si denumirea acestuia in jurisprudentainmcv.blogspot.com (imi place cum suna)

Pusesem denumirea jurisprudentainm pentru ca mi se pare ca INM-ul este locul unde sunt cei mai buni profesori ai Dreptului si cei mai buni invatacei  din tara. Era mai mult un tribut, dar ma gandesc ca se poate interpreta altfel.

....si jurisprudenta pentru ca am citit in nu-stiu-ce-carte ca jurisprudenta vine de la plicarea dreptului cu prudenta:)

Exact asta vreau sa transmit. Sa aplicam dreptul cu prudenta

duminică, 22 mai 2011

Real Sunday talk

Alegeti voi un subiect in afara de drept.

Filmul saptamanii: Una pura formalita, 1994
                                  -abia dupa o ora de la terminarea filmului mi-am dat seama ce s-a  intamplat in el:)

sâmbătă, 21 mai 2011

Sunday talk

Desi nu este duminica ma gandesc  ca o discutie de duminica ar fi binevenita.

Pentru cei care au avut astazi un examen:

Va doresc mult succes in viitor si nu uitati pentru ce invatam(vezi citat)

Daca stii ca stii :) nota conteaza prea putin.

Eu nu am putut sa imi aleg profesia dorita dar acum imi dau seama ca e mai bine. Inca nu sunt pregatita sa iau decizii de care sa depinda soarta oamenilor.

Poti sa faci bine oriunde ai ajunge, indiferent de functia ocupata. Poate e mai bine un oras mai mic, departe de orice influente sociale(reclamantul este vecin) si de orice factor perturbator(prietenii).

Un an nu e atat de mult...ganditi-va ca o sa condamnati oameni sa stea in inchisoare mai mult de atat.

Sunt sigura ca auditorii de justitie au un fond bun. Stiu asta din practica, un avocat mi-a spus ca este o placere sa discuti cu judecatorii veniti de pe bancile INM-ului. Pana la urma conteaza cum sunteti vazuti de justitiabili, ei nu va vad notele ci va vad ca pe niste  oameni foarte bine pregatiti de la care cer ajutor.

Cu riscul de a suna ca o placa stricata:

Redescoperiti-va pasiunea pentru drept si dreptate pe care in mod sigur ati avut-o. Altfel nu intrati la INM.
A nu se intelege ca presupun ca ati pierdut-o, daca dreptul e o pasiune, bucurati-va de ea!

vineri, 20 mai 2011

Concurenta

Am fost astazi la dezbaterile pe care le-am recomandat anterior si s-a ajuns la concluzia ca, datorita indisponibilitatii multora, sa continuam discutiile pe net.

Bineinteles ca nu am putut sa ma abtin sa nu fac un blog.

consiliulconcurentei.blogspot.com

miercuri, 18 mai 2011

Gratierea unei pedepse suspendate conditionat

Art 120 Cp".....partea din termenul de incercare care reprezinta durata pedepsei pronuntata de instanta se reduce in mod corespunzator...."(efectele gratierii asupra pedepselor suspendate conditionat)

Termen de incercare = pedeapsa aplicata + doi ani

Intervine o gratiere integrala a pedepsei suspendata conditionat, 

Daca condamnatul savarseste o infractiune in cei doi ani ulteriori gratierii, se vor adauga 2 ani la pedeapsa aplicata pentru cea de-a doua infractiune?

O minte sigura este o minte inchisa(nu-mai-stiu-cine-a-zis) 

Procedura penala

Acest post este raspunsul la un post anterior privind neinceperea urmaririi penale ca urmare a faptului ca "fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni."

Am redescoperit acum art 18 indice 1 Cod penal:)

In el se prevede ca ..procurorul poate aplica o sanctiune cu caracter administrativ...

Mai mult alin 2 al acestui articol e modificat de legea 202/2010 in sensul aplicarii lui in caz de neincepere prin adaugarea la sfarsit a sintagmei "daca este cunoscut"

...articolul e modificat in sensul de a atrage atentia pentru ca oricum daca nu era cunoscut nu i se putea aplica o sanciune administrativa

De aici inteleg ca procurorul poate aplica o sanctiune cu caracter administrativ si in caz de neincepere a urmaririi penale.

In cazul asta, actele premergatoare sunt mijloace de proba?

Nu trebuie sa dovedesti vinovatia inainte de a aplica o pedeapsa?

marți, 17 mai 2011

Notite despre aplicarea legii penale in timp

Aplicarea in timp a legii penale este ghidata de doua principii:

I Principiul neretroactivitatii legii penale(art 15 Constitutie)

II Principiul activitatii legii penale-fapta este sanctionata in functie de legea in vigoare la momentul producerii ei
Activitatea legii penale - isi produce efectele din momentul intrarii in vigoare pana la momentul iesirii din vigoare.

1. Intrarea in vigoare a legii penale

-art 78 Constitutie "3 zile de la publicare sau o alta data prevazuta de lege"
-art 11 din Legea 24/2000 "termenul se calculeaza pe zile calendaristice"
        ex: Legea este publicata in Monitorul Oficial luni la ora 16:00->termenul expira miercuri la 24:00

!Ordonantele intra in vigoare in ziua publicarii in Monitorul Oficial
          ex: OUG este publicata luni la ora 16:00->marti la ora 00:00 intra in vigoare

2. Iesirea din vigoare.-legea iese din vigoare in momentul abrogarii exprese sau tacite

a) Abrogare expresa
    ex" art 84 Cp se abroga" sau "se abroga tot ce este contrar"

!Declararea neconstitutionalitatii unei legi, suspenda legea 45 de zile dupa care se abroga daca nu a fost modificata.

b)Abrogarea tacita-reglementarea din legea nousa este incompatibila cu legea veche

Ca doua legi sa fie incompatibile trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

  • cele doua norme reglementeaza aceeasi materie
  • cele doua norme au aceiasi destinatari
  • exista o contradictie sau o incompatibilitate intre scopurile celor doua norme
ex: Fals intelectual comis de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu este distincta fata de infractiunea de abuz in serviciul contra intereselor publice, prima fiind norma speciala ce se aplica cu prioritate fata de norma generala(a doua)

c)Ajungerea la termen

d)Lipsirea temporara de aplicabilitate:legile identice si legile in alb cand le dispare norma completatoare

!Desuetitudinea nu abroga legea

MOMENTUL COMITERII INFRACTIUNII

- Infractiuni simple comisive : momentul savarsirii actiunii (!: infractiunea progresiva)

- Infractiuni omisive: momentul expirarii termenului in care trebuia sa actioneze

-Infractiuni continue, continuate si de obicei: momentul consumarii actiunii

I PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGII PENALE

!!Nu doar legea de incriminare ci orice lege care agraveaza situatia inculpatului(legea de procedura e ghidata de principiul aplicarii imediate)

CEDO: este intersiza prelungirea termenului de recidiva ca urmare a incidentei legii noi dupa ce se implinise termenul din legea veche.

Legi care nu se mai aplica retroactiv:

1.legi care prevad masuri de siguranta si masuri educative(textul prevazut de art. 12 alin 2 trebuie considerat implicit abrogat de Constitutie

2.legile interpretative
!daca schimba practica constanta(nu cand este divergenta) se aplica interpretarea mai favorabila

IMPORTANT Modificarile imprevizibile nu se aplica retroactiv chiar daca sunt interpretative.(in situatia in care nu sunt mai favorabile)

3.legile care prevad regimul de executare a pedepselor

CUCO a constatat neconstitutionalitatea unui text ce inasprea regimul acordarii liberarii conditionate
ex: dispozitii privind prescriptia-legea penala mai favorabila retroactiveaza

Exceptii de la principiul neretroactivitatii

I Infractiuni nejudecate definitiv

Conditii:
1)Succesiunea de legi penale sa intervina intre momentul comiterii faptei si momentul judecarii definitive a infractorului.

2)Toate legile succesive sa incrimineze fapta comisa

 ex: incriminarea ademenirii in vederea savarsirii actelor sexuale intre persoane de acelasi sex se continua in incriminarea ademenirii in vederea savarsirii actelor sexuale cu un minor.(in ce il priveste pe minor)

!Exista o continuitate atunci cand  intre doua incriminari se instituie o legatura gen-specie

!!Circumstantele agravante din legea noua nu pot fi avute in vedere cand aplicam legea noua daca nu existau in legea veche.

3)Legile succesive incrimineaza sau sanctioneaza diferit fapta comisa

Criterii pentru determinarea legii penale mai favorabile

!Doar la institutiile care sunt autonome se pot aplica legi diferite pentru a evita o tex tertia

Sunt autonome
  • sanctionarea pluralitatii de infractiuni
  • recidiva
  • pluralitatea intermediara
  • sanctiunea aplicata infractiunilor continuate
  • prescriptia
  • sanctionarea participatiei
  • suspendarea executarii pedepsei
  • sanctionarea minorilor
  • sanctionarea tentativei
  • prescriptia si reabilitarea
  • reabilitarea si recidiva
  • recidiva si liberarea conditionata 
  • concurs si recidiva


luni, 16 mai 2011

Recomandare

In data de 20 mai va avea loc in cadrul Facultatii de Drept dezbaterea despre "Regimul sancţionator contravenţional sub regimul Legii concurenţei nr. 21/1996" 

http://www.drept.unibuc.ro/Centrul-de-Studii-in-Dreptul-Concurentei.-Dezbatere-s61-ev140-ro.htm

Art. 1093 Cod civil

..articol care reglementeaza modalitatea de stingere a obligatiilor prin plata.

Am o mare problema cu alin 2 al acestui articol si anume cu sintagma "chiar de o persoana neinteresata...de nu lucreaza in numele debitorului sa nu se subroge in drepturile creditorului"

Eu inteleg de aici ca oricine poate sa faca plata si creditorul debitorului initial nu se poate opune la primirea acesteia.

Asta inseamna ca debitorul este scos din ecuatie.

Pai in cazul asta eu pot sa iti platesc orice datorie?

Mi se pare ca este o donatie ce nu are nevoie de acordul donatarului.

Nu as avea mari probleme cu asa ceva daca nu ar exista art. 254 Cod penal care imi ridica intrebarea daca acest raport contine unul din elementele materiale ale infractiunii.

Donatarul poate totusi sa restituie suma platita in temeiul "gestiunii de afaceri", dar asta inseamna ca trebuie sa acceptam ca gestiunea de afaceri nu opereaza doar atunci cand pleaca geratul in vacanta si ii ia foc casa:)
O asemenea conditie oricum nu reiese din Cod.

In Noul Cod civil s-a reglementat situatia in sensul ca daca debitorul isi exprima opozitia ca altcineva sa faca plata anterior, creditorul nu poate s-o primeasca.

Cu EXCEPTIA situatiei in care creditorul ar suferi o pierdere. (art 1474 N C.civ)

duminică, 15 mai 2011

Sunday talk

Ce parere aveti despre modul in care sunt evaluate cunostintele din Drept?

Eu cred ca evaluarea data va fi va fi mai apropiata de volumul cunostintelor dobandite, daca ti s-ar da posibiliatea sa alegi si evaluarea orala.

Asta din cauza ca sunt persoane care, din diferite motive, desi au cunostintele necesare practicii, nu pot sa si le dovedeasca intr-un examen scris.

Filmul de duminica: 12 Angry Men, 1957

Rolul activ al instantei

Art. 129 alin 2 Cpc.

Stiu ca rolul activ al judecatorului e limitat de principiul disponibilitatii, dar unde incepe principiul disponibilitatii?

De exemplu:

Paratul ii datoreaza o suma de bani reclamantului.

Reclamantul ii datoreaza o suma de bani paratului.

....din raporturi juridice distincte

Reclamantul cere ca paratul sa isi execute obligatia

Poate judecatorul sa ii atraga atentia reclamantului ca are dreptul sa invoce compensatia?

Se considera antepronuntare...in conditiile in care daca invoci compensatia este clar ca renunti la dreptul pretins fata de parat?

sâmbătă, 14 mai 2011

Daune cominatorii

Am fost astazi la un proces simulat organizat de ELSA.


Mi se pare o experienta foarte utila. Pacat, cum zicea un prieten, ca s-au introdus banii in ecuatie. Astfel, locul I, II si cel pentru cel mai bun orator iau o dilpoma si o suma de bani.


S-a intamplat ca cel pentru care am mers si a participat la proces sa il intereseze doar dreptul.


Din acest mediu, a fost pusa pe tabla urmatoare problema.


Ce sunt si cand au aparut daunele cominatorii?


Cum mi se pare mie:


Am auzit ca daunele cominatorii au fost reglementate intr-o lege speciala(nu stiam).


Oricum nu se justificata aplicarea lor in dreptul comun, speciala deroga de la generala parca:) nu o completeaza.


Ele au aparut timid in jurisprudenta dupa care a venit ICCJ si  a afirmat ca daunele cominatorii se aplica si in cazul amenzii civile prev de 580 indice 3.


"Cererea privind obligarea la daune cominatorii este admisibilă şi în condiţiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii civile conform art. 5803 din Codul de procedură civilă."


Dupa care a venit Legiuitorul si a introdus un nou alin la art 580 indice 3


"Pentru neexecutarea obligatiilor prevazute in prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii"


:)


Mi se pare ca prin alineatul asta, daunele cominatorii au fost reglementate cu aplicare doar la executarea obligatiilor de a da (in art 580 indice 3 se reglementeaza executarea obligatiilor de a face si de a nu face.)


Inca un aspect interesant e ca definitia daunelor cominatorii, cum o gasim in doctrina, se regasteste in mult discutatul art 580 CPC.


Sincer nu vad inca utilitatea daunelor cominatorii.


Daunele moratorii isi fac singure treaba.
Poate ratiunea a fost ca sunt prea mici ca partea obligata la executarea obligatiei  sa se simta amenintata si sa-si execute obligatia.
Dar, cum zicea cineva, sunt prea mici ca statul sa le colecteze.


Nu zic, pana la urma statul isi exercita forta coercitiva pentru a executa hotararile propriilor instante.

In urmatorul post: " Obligatia de a da"

vineri, 13 mai 2011

Art 658 Cod civil

Nu inteleg de ce e toata disputa pe art 658...in sensul se refera si la nepoti sau nu?

Pana la urma existenta 658 nu era necesara(cel putin teza I).

664. Reprezentarea este o fictiune a legii, care are de efect de a pune pe reprezentanti in LOCUL, gradul si in DREPTUL reprezentatului.

"in locul" unui nedemn nu inseamna sa fii nedemn?(gen actiunea oblica...creditorul care poate face in locul debitorului anumite acte)

ce "drept" are nedemnul?

Daca insistam sa ni se spuna negru pe alb, putem sa ne uitam la 658 dar mi se pare ca nici nu e nevoie.

Procedura civila

Cum vi se par normele de procedura?

Mie mi se par norme imperative.
Sunt norme care ocrotesc un interes paricular sau unul general, dar totusi sunt imperative.

Vorbeam cu cineva si imi zicea ca i se par dispozitive.

Nu mi se pare ca aici vorbim de un raspuns corect sau unul incorect pentru ca fiecare le vede in modul lui subiectiv.

Cine stie, poate ajung si eu sa le vad dispozitive

joi, 12 mai 2011

Nedemnitate <=> Ingratitudine

Ma gandesc ca ar fi util sa ne fixam diferentele dintre institutiile similare.

N Intervine de drept, instanta doar o constata => poate fi ceruta oricand
I  Trebuie ceruta("niciodata de drept" art. 832) in termen de maxim 1 an

N Poate fi introdusa si impotriva mostenitorilor (prin retransmitere)
I  Nu poate fi introdusa impotriva mostenitorilor donatarului

N Poate fi ceruta si de creditorii celorlalti mostenitori prin actiunea oblica
I   Poate fi ceruta NUMAI de donator, poate fi continuata de mostenitori

N Constatarea nedemnitatii produce efecte pentru trecut, din momentul deschiderii succesiunii, cu exceptia error communis facit jus
I   Produce efecte doar pentru viitor

Daca aveti alte idei de adaugat sau modificat....