Persoana in nevoie are un sot, un parinte, un nepot, un copil, un frate, un bunic, exista o persoana pe care a intretinut-o cand acea persoana era minor iar parintele lui era casatorit cu persoana in nevoie.
Mie mi se pare ca ordinea ar fi urmatoarea:
1 sot
2 copilul la acelasi nivel cu minorul (copilul sotului) care a primit intretinere
3 nepot
4 parinte
5 frate
6 bunic
miercuri, 12 septembrie 2012
Obligația de întreținere
Cartea a II-a, Titlul V
Persoanele între care există obligația legală de întreținere
-in privinta minorului, debitor al obligatiei de intretinere fata de sotul parintelui sau care a fost obligat sa-i acorde intretinere ma gandesc ca va putea fi obligat dupa sotul acestuia,
2. exceptia de la regula reciprocitatii- mostenitorii persoanei care a acordat intretinere unui minor, indiferent daca a fost sau nu obligata la aceasta catre acest minor ordine: dupa sot descendenti si parinte (pentru ratiunea de mai sus)
--in ultimele doua cazuri, pentru a exista obligatia intretinerii minorului, trebuie indeplinite doua conditii speciale
-creditorul intretinerii sa fie minor
- parintii minorului sa fi murit, sa fie disparuti sau in nevoie
Persoanele între care există obligația legală de întreținere
- intre sot si sotie- inaintea "celorlalti obligati" (nu doar rudele)
- intre fostii soti in conditiile prevazute de lege(revin)
- intre rudele in linie dreapta( inclusiv in cazul adoptiei)- ordine: intai descendentii apoi ascendentii ! daca sunt mai multi descendenti sau ascendenti, va fi obligat la intretinere cel cu gradul mai apropiat ex: persoana in nevoie are un parinte si un nepot, nepotul va fi obligat.
- intre frati si surori (inclusiv in cazul adoptiei) ordine- dupa parinti(implicit dupa sot si descendenti), inaintea bunicilor
- alte cazuri prevazute de lege :
- intre sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot și minorul astfel intretinut
-in privinta minorului, debitor al obligatiei de intretinere fata de sotul parintelui sau care a fost obligat sa-i acorde intretinere ma gandesc ca va putea fi obligat dupa sotul acestuia,
2. exceptia de la regula reciprocitatii- mostenitorii persoanei care a acordat intretinere unui minor, indiferent daca a fost sau nu obligata la aceasta catre acest minor ordine: dupa sot descendenti si parinte (pentru ratiunea de mai sus)
--in ultimele doua cazuri, pentru a exista obligatia intretinerii minorului, trebuie indeplinite doua conditii speciale
-creditorul intretinerii sa fie minor
- parintii minorului sa fi murit, sa fie disparuti sau in nevoie
marți, 11 septembrie 2012
Modalitatile dreptului de proprietate
In doctrina există mai multe definitii privind aceasta institutie.
In majoritatea teoriilor aceasta categorie este alcatuita din
-proprietatea comuna
--sediul materiei Cartea III, Titlul II, Capitolul IV C. civ.
--definitie art 631 C. civ.
-propritatea rezolubila
--nu am gasit o definitie expresa in Codul civil, insă poate fi privita din punctul de vedere al titularului ei.
Astfel, in patrimoniului acestuia se afla obligatia de a da dreptul de proprietate, obligatie afectata de o conditie suspensiva.(art. 1400 C.civ,)
--astfel existenta in patrimoniul titularului a dreptului de proprietate este incerta, imprejurare ce se rasfrange si asupra actelor juridice incheiate in legatura cu acest bun.
-proprietatea anulabila
--este atunci cand actul translativ de proprietate dintre doua parti este afectat de o cauza de nulitate relativa (Cartea V, Titlul II, Capitolul I, Sectiunea 4)
In majoritatea teoriilor aceasta categorie este alcatuita din
-proprietatea comuna
--sediul materiei Cartea III, Titlul II, Capitolul IV C. civ.
--definitie art 631 C. civ.
-propritatea rezolubila
--nu am gasit o definitie expresa in Codul civil, insă poate fi privita din punctul de vedere al titularului ei.
Astfel, in patrimoniului acestuia se afla obligatia de a da dreptul de proprietate, obligatie afectata de o conditie suspensiva.(art. 1400 C.civ,)
--astfel existenta in patrimoniul titularului a dreptului de proprietate este incerta, imprejurare ce se rasfrange si asupra actelor juridice incheiate in legatura cu acest bun.
-proprietatea anulabila
--este atunci cand actul translativ de proprietate dintre doua parti este afectat de o cauza de nulitate relativa (Cartea V, Titlul II, Capitolul I, Sectiunea 4)
duminică, 9 septembrie 2012
Recomandare
https://www.coursera.org/course/intrologic
Cursul de logica tinut la Stanford.
Se desfasoara online (interactiv) incepand cu 24 septembrie, 5-7 ore pe saptamana, 7 saptamani.
Mai sunt si alte cursuri interesante...nu-mi vine sa cred ca exista asa ceva si mai ales ca este gratuit.
PS La sfarsit primesti un atestat semnat de profesorul care sustine cursul (Michael Genesereth is an associate professor in the Computer Science Department at Stanford University. He received his Sc.B. in Physics from M.I.T. and his Ph.D. in Applied Mathematics from Harvard University. He is best known for his research on Computational Logic and its many applications. He has been teaching Logic to Stanford students and others for more than 20 years. He is the current director of the Logic Group at Stanford and founder and research director of CodeX (The Stanford Center for Legal Informatics).
Cursul de logica tinut la Stanford.
Se desfasoara online (interactiv) incepand cu 24 septembrie, 5-7 ore pe saptamana, 7 saptamani.
Mai sunt si alte cursuri interesante...nu-mi vine sa cred ca exista asa ceva si mai ales ca este gratuit.
PS La sfarsit primesti un atestat semnat de profesorul care sustine cursul (Michael Genesereth is an associate professor in the Computer Science Department at Stanford University. He received his Sc.B. in Physics from M.I.T. and his Ph.D. in Applied Mathematics from Harvard University. He is best known for his research on Computational Logic and its many applications. He has been teaching Logic to Stanford students and others for more than 20 years. He is the current director of the Logic Group at Stanford and founder and research director of CodeX (The Stanford Center for Legal Informatics).
marți, 10 aprilie 2012
Kindle si Noul Cod civil
Am gasit un link :http://www.inm-lex.ro/NCC/rezumat.html
Este un rezumat al prelegerilor din cadrul INM despre Noul Cod civil.
Ce pot sa zic...Se simte noua mentalitate (exista si versiunea .mobi pentru Kindle) :)
Este un rezumat al prelegerilor din cadrul INM despre Noul Cod civil.
Ce pot sa zic...Se simte noua mentalitate (exista si versiunea .mobi pentru Kindle) :)
luni, 5 martie 2012
art. 1.213 Noul Cod civil
Titlu: Adaptarea contractului
Acest articol ofera posibilitatea părții unui contract lovit de nulitate relativă pentru eroare să evite constatarea nulității contractului, prin executarea lui sau promisiunea de executare în condițiile înțelese de partea în drept să invoce nulitatea. (este explicat mult mai frumos in Cod)
Ma întreb daca această instituție se aplică și acțiunilor în constatarea nulității unor contracte încheiate înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod.
Art. 6 alin 3 NCciv prevede că ”actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputînd fi considerate valabile, ori , după caz eficace potrivit dispozițiilor legii noi”
Instituția nou introdusă de art. 1.213 NCciv oferă eficacitate actelor lovite de nulitate?
Sau îi dă posibilitatea părții să execute un contract (articolul urmărind stabilitatea circuitului civil)?
Altfel, unor fapte efectuate după intrarea în vigoare a NCciv li se dă eficacitate de legea actuala (tempus regit actum).
Acest articol ofera posibilitatea părții unui contract lovit de nulitate relativă pentru eroare să evite constatarea nulității contractului, prin executarea lui sau promisiunea de executare în condițiile înțelese de partea în drept să invoce nulitatea. (este explicat mult mai frumos in Cod)
Ma întreb daca această instituție se aplică și acțiunilor în constatarea nulității unor contracte încheiate înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod.
Art. 6 alin 3 NCciv prevede că ”actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputînd fi considerate valabile, ori , după caz eficace potrivit dispozițiilor legii noi”
Instituția nou introdusă de art. 1.213 NCciv oferă eficacitate actelor lovite de nulitate?
Sau îi dă posibilitatea părții să execute un contract (articolul urmărind stabilitatea circuitului civil)?
Altfel, unor fapte efectuate după intrarea în vigoare a NCciv li se dă eficacitate de legea actuala (tempus regit actum).
luni, 27 februarie 2012
Art. 16 Noul Cod civil
În ce privește vinovăția, Noul Cod civil a împrumutat definițiile din actualul Cod penal (cu mici diferențe)
Culpa fără prevedere din Codul penal este definită ca ” infractorul (deși este mai potrivit autorul pentru că trebuiesc îndeplinite mai multe condiții înainte să vedem autorul ca infractor în sensul de persoană care a săvârșit o infracțiune) care nu prevede rezultatul faptei sale deși trebuia și putea să-l prevadă”
Cupla cu prevedere din Noul Cod civil este definită ca ”autorul nu prevede rezultatul faptei sale deși trebuia să îl prevadă”
În civil termenul trebuia cuprinde și noțiunea de ”avea posibilitatea” .
Culpa fără prevedere din Codul penal este definită ca ” infractorul (deși este mai potrivit autorul pentru că trebuiesc îndeplinite mai multe condiții înainte să vedem autorul ca infractor în sensul de persoană care a săvârșit o infracțiune) care nu prevede rezultatul faptei sale deși trebuia și putea să-l prevadă”
Cupla cu prevedere din Noul Cod civil este definită ca ”autorul nu prevede rezultatul faptei sale deși trebuia să îl prevadă”
În civil termenul trebuia cuprinde și noțiunea de ”avea posibilitatea” .
Art. 12 alin 2 Noul Cod civil
”Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dacă este insolvabil”
Care este sancțiunea?
Mie mi se pare un caz de ineficacitate. Asta inseamna că și o altă persoană în afara de debitorul creditorului insolvabil poate cere constatarea ineficacității liberalității făcută de creditorul insolvabil, dacă justifică un interes (ex: un viitor moștenitor).
Care este sancțiunea?
Mie mi se pare un caz de ineficacitate. Asta inseamna că și o altă persoană în afara de debitorul creditorului insolvabil poate cere constatarea ineficacității liberalității făcută de creditorul insolvabil, dacă justifică un interes (ex: un viitor moștenitor).
Noul Cod civil
Nici nu putem să ne gândim la Noul Cod civil pâna nu citim și înțelegem pe deplin prevederile art. 1-art. 24 din Noul Cod civil.
Ce mi-a atras atenția până acum
art 6 alin 6 ”dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din
-starea și capacitatea persoanelor
-din căsătorie
-filiație
-adopție
-obligația legală de întreținere
-raporturi de proprietate
-inclusiv regimul general al bunurilor
-din raporturile de vecinătate daca aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi
Daca, starea și capacitatea reprezintă un fapt, respectiv un drept care se grefează pe o situație faptică existentă și după momentul intrării în vigoare a Noului Cod civil, astfel justificând aplicarea legii noi, în cazul căsătoriei care, din păcate :), este un contract încheiat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu se mai poate adopta aceeași soluție fără a încălca principiul constitutional al neretroactivității legii.
Îmi dau seama că s-au analizat aceste aspecte la redactarea codului, dar aceasta este impresia (întemeiată sau nu) creată de aceste articol.
Ce mi-a atras atenția până acum
art 6 alin 6 ”dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din
-starea și capacitatea persoanelor
-din căsătorie
-filiație
-adopție
-obligația legală de întreținere
-raporturi de proprietate
-inclusiv regimul general al bunurilor
-din raporturile de vecinătate daca aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi
Daca, starea și capacitatea reprezintă un fapt, respectiv un drept care se grefează pe o situație faptică existentă și după momentul intrării în vigoare a Noului Cod civil, astfel justificând aplicarea legii noi, în cazul căsătoriei care, din păcate :), este un contract încheiat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu se mai poate adopta aceeași soluție fără a încălca principiul constitutional al neretroactivității legii.
Îmi dau seama că s-au analizat aceste aspecte la redactarea codului, dar aceasta este impresia (întemeiată sau nu) creată de aceste articol.
miercuri, 22 februarie 2012
Norme de ordine publică- Norme de ordine privată
Curs de drept civil -Partea generală (conform Noului Cod civil), Gabrei Boroi și Carla Alexandra Anghelescu, Editura Hamangiu, 2011, p. 13
...normele de ordine publică sunt întotdeauna norme imperative însă nu toate normele juridice civile imperative sunt și norme de ordine publică, de asemenea, normele dispozitive sunt întotdeauna și norme de ordine privată, însă nu toate normele juridice de ordine privată sunt și norme dispozitive.
...normele de ordine publică sunt întotdeauna norme imperative însă nu toate normele juridice civile imperative sunt și norme de ordine publică, de asemenea, normele dispozitive sunt întotdeauna și norme de ordine privată, însă nu toate normele juridice de ordine privată sunt și norme dispozitive.
duminică, 29 ianuarie 2012
Art. 1191 c. civ. din 1864
Op. cit. p 82, nota 1
”Legea în materie represivă admite proba testimonială fără restricțiune, numai în cazul când faptele denunțate prezintă caracterului unui delict independent de orice alt fapt, iar nu și cînd delictul ar fi o consecință a unui contract pur civil (abuz de încredere)”
Op. cit. nota 3
” o probă recunoscută de legea în vigoare la momentul cînd s-a născut raportul juridic, este admisă în justiție chiar sub imperiul unei legi noi care nu o mai prevede..”
...cand legea noua prevede un nou mijloc de probă, acesta se va aplica la raportul nascut in timpul legii vechi....
Op cit., nota 4
”daca dovedirea în genere în materii penle, poate să fie făcută prin martori, nu este tot astfel și în cazurile infracțiunea penală presupune existența unui contract”
”Legea în materie represivă admite proba testimonială fără restricțiune, numai în cazul când faptele denunțate prezintă caracterului unui delict independent de orice alt fapt, iar nu și cînd delictul ar fi o consecință a unui contract pur civil (abuz de încredere)”
Op. cit. nota 3
” o probă recunoscută de legea în vigoare la momentul cînd s-a născut raportul juridic, este admisă în justiție chiar sub imperiul unei legi noi care nu o mai prevede..”
...cand legea noua prevede un nou mijloc de probă, acesta se va aplica la raportul nascut in timpul legii vechi....
Op cit., nota 4
”daca dovedirea în genere în materii penle, poate să fie făcută prin martori, nu este tot astfel și în cazurile infracțiunea penală presupune existența unui contract”
sâmbătă, 28 ianuarie 2012
Art. 1190 c. civ. din 1864
Reglementeaza instituția confirmării unui act anulabil (c civ francez văd că se referea și la confirmarea unui act susceptibil de a fi reziliat).
Confirmarea reglementata de art 1190 c. civ. nu poate avea nicio legătură cu instituția reglementată de art 1546 c civ (ratificarea mandatului executat cu depășirea limitelor împuternicirii).
”..cel care confirmă trebuie să fie capabil a se obliga și a dispune....”
Op. cit. p. 78 nota 2
”ratificatiunea unui act nevalabil nu se poate face decît atunci cînd persoana ce ratifică are dreptul de a face din nou asemenea act”
Op. cit. p 78 nota 3
”orice vânzare făcuta unui străin este isbită de o nulitate absolută, totuși atunci când cauza acestei nulități, adică lipsa calității de cetățean român a încetat, actul devine perfect valabil prin confirmarea lui de cei în drept rămânând să-și producă efectele pentru viitor”
Op cit p 79 nota 8
Nota 9 (op. cit.) - confirmarea poate fi expresă sau tacită
- mie nu mi s-ar fi părut art 1190 c civ ar fi compatibil cu forma tacită a confirmării
nota 10, op cit
”cu toate că nulitatea unui act pentru motive de ordine publică nu poate fi confirmata...însă nimic nu se opune ca o lege ulterioară să constate valabilitatea încheierii convenției și deci să se poată confirma” - efectele se vor produce doar pentru viitor, cred, logic:)
Op cit nota 11
”....pentru cofirmarea expresă cât și pentru cea tacită trei sunt condițiunile cerute pentru perfectarea contractului:
1) capacitatea de a dispune,
2) cunoștință de vițiul ce infectează actul și
3) obligația să existe în momentul confirmării.”
Nota 17, op cit
Obligația baza pe o cauză ilicită nu poate fi confirmată în urma încetării ilicității
Confirmarea reglementata de art 1190 c. civ. nu poate avea nicio legătură cu instituția reglementată de art 1546 c civ (ratificarea mandatului executat cu depășirea limitelor împuternicirii).
”..cel care confirmă trebuie să fie capabil a se obliga și a dispune....”
Op. cit. p. 78 nota 2
”ratificatiunea unui act nevalabil nu se poate face decît atunci cînd persoana ce ratifică are dreptul de a face din nou asemenea act”
Op. cit. p 78 nota 3
”orice vânzare făcuta unui străin este isbită de o nulitate absolută, totuși atunci când cauza acestei nulități, adică lipsa calității de cetățean român a încetat, actul devine perfect valabil prin confirmarea lui de cei în drept rămânând să-și producă efectele pentru viitor”
Op cit p 79 nota 8
Nota 9 (op. cit.) - confirmarea poate fi expresă sau tacită
- mie nu mi s-ar fi părut art 1190 c civ ar fi compatibil cu forma tacită a confirmării
nota 10, op cit
”cu toate că nulitatea unui act pentru motive de ordine publică nu poate fi confirmata...însă nimic nu se opune ca o lege ulterioară să constate valabilitatea încheierii convenției și deci să se poată confirma” - efectele se vor produce doar pentru viitor, cred, logic:)
Op cit nota 11
”....pentru cofirmarea expresă cât și pentru cea tacită trei sunt condițiunile cerute pentru perfectarea contractului:
1) capacitatea de a dispune,
2) cunoștință de vițiul ce infectează actul și
3) obligația să existe în momentul confirmării.”
Nota 17, op cit
Obligația baza pe o cauză ilicită nu poate fi confirmată în urma încetării ilicității
miercuri, 11 ianuarie 2012
Art. 1182 c civ din 1864 - data certă
Op cit p. 61 nota 1
”Prin cuvîntul terție persoană legea nu înțelege pe orice persoană care, spre a se apara de o pretențiune formată în contra sa în temeiul unui act sub semnătură privată, ar invoca faptul material că nu se află figurînd cu numele său sau al autorilor săi în acel act, ci pe acele persoane cari, pe lîngă că n-au figurat în act se află investite sub orice titlu cu drepturi reale sau personale a căror existență sau eficacitate ar fi compromisă daca o convențiune sau un fapt juridic, constatate prin un act sub semnătură privată la care n-au participat ar putea sa le fie opuse”
Op cit. p. 62 nota 4
”În regulă generală, veracitatea și sinceritatea datei unui act se constată după principiile și dispozițiunile de probațiune a legei în vigoare când s-a săvârșit actulș deoarece numai acea lege a avut-o în vedere cel care a făcut actul, ei a trebuit să se conforme, l-a ea s-a raportat și îi era imposibil să prevadă schimbările ce o lege posterioară va aduce....această regulă se aplică chiar atunci cînd o lege posterioară modifică sau înlătură formalitățile după care se puteau săvîrși acte valabile”
Op. cit. p 63 nota 16
”Creditorul propritor ca și cesionarul n-are nici un drept al său propriu care să facă din el un terțiu și el reprezintă pe debitorul său, așa fiind el trebuie să sufere toate actele îndeplinite de acesta asupra patrimoniului său, exceptându-se bineînțeles frauda (nefiind necesară data certă)”
Op. cit. p. 63 nota 17
”Actele sub semnătură privată semnate de cedent nu pot fi opozabile cesionarului, care de la data cesiunei, devine un terțiu, decît dacă au dobîndit data certă”
- Pentru a fi considerați terți, creditorii chirografari trebuie să exercite un drept propriu și nu atunci când se folosesc de acțiunea oblică (op. cit. p 64 nota 28)
”Prin cuvîntul terție persoană legea nu înțelege pe orice persoană care, spre a se apara de o pretențiune formată în contra sa în temeiul unui act sub semnătură privată, ar invoca faptul material că nu se află figurînd cu numele său sau al autorilor săi în acel act, ci pe acele persoane cari, pe lîngă că n-au figurat în act se află investite sub orice titlu cu drepturi reale sau personale a căror existență sau eficacitate ar fi compromisă daca o convențiune sau un fapt juridic, constatate prin un act sub semnătură privată la care n-au participat ar putea sa le fie opuse”
Op cit. p. 62 nota 4
”În regulă generală, veracitatea și sinceritatea datei unui act se constată după principiile și dispozițiunile de probațiune a legei în vigoare când s-a săvârșit actulș deoarece numai acea lege a avut-o în vedere cel care a făcut actul, ei a trebuit să se conforme, l-a ea s-a raportat și îi era imposibil să prevadă schimbările ce o lege posterioară va aduce....această regulă se aplică chiar atunci cînd o lege posterioară modifică sau înlătură formalitățile după care se puteau săvîrși acte valabile”
Op. cit. p 63 nota 16
”Creditorul propritor ca și cesionarul n-are nici un drept al său propriu care să facă din el un terțiu și el reprezintă pe debitorul său, așa fiind el trebuie să sufere toate actele îndeplinite de acesta asupra patrimoniului său, exceptându-se bineînțeles frauda (nefiind necesară data certă)”
Op. cit. p. 63 nota 17
”Actele sub semnătură privată semnate de cedent nu pot fi opozabile cesionarului, care de la data cesiunei, devine un terțiu, decît dacă au dobîndit data certă”
- Pentru a fi considerați terți, creditorii chirografari trebuie să exercite un drept propriu și nu atunci când se folosesc de acțiunea oblică (op. cit. p 64 nota 28)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)