Ma gîndesc că este util, deși la acel moment părerea Cuții Supreme de Justiție nu era în sensul părerii lui Beleiu.
Gh. Beleiu - Drept civil român, Casa de editură și presă ”Șansa” S.R.L., București, 1993 -așa apare scris pe copertă :), ce importanta era denumirea S.R.L.
După părerea noastră, trebuie distinse două aspecte:
1)cel al legii în raport cu care se apreciază existența cauzei de nulitate; acest aspect este rezolvat de regula tempus rigit actum :cauza de nulitate este arătată de legea în vigoare în momentul încheierii actului juridic civil
2) cel al anulării actului, adică al producerii efectelor nulității; acest aspect trebuie rezolvat tot potrivit regulii tempus rigit actum, adică se aplică legea din momentul anulării efective, care în ipoteza pe care o avem în vedere, este legea nouă, în raport cu care actul apare ca valabil.
miercuri, 12 octombrie 2011
luni, 3 octombrie 2011
Acceiunea în noul cod civil
Cred că în momentul de față trebuie să ne însușim și actualul:) cod civil și vechiul:) cod civil, pentru că, în mod sigur o să mai auzim de vechiul cod civil incă 50 de ani de acum.
Iar vechiul cod civil nu trebuie interpretat în funcție de actualul(nou) cod civil, ci în funcție de juridprudența anterioară pentru a nu aduce atingere principiului previzibilității legii (nu mai suntem singuri pe lumea asta - CEDO)
Acestea fiind spuse, să trecem la accesiune unde s-au produs foarte multe schimbări:
Dispoziții comune:
- atunci cînd se construieste cu materialele altuia, dreptul proprietarului terenului asupra construcției se naște pe măsura ridicării acesteia - ex: construiesc temelia casei cu materialele vecinului, acesta nu ar dreptul să ceară restituirea lor dar poate cere contravaloarea lor plus eventualele prejudicii.
Lucrările (construcțiile din vechiul cod) sunt de mai multe feluri:
1. autonome - când au caracter de sine-stătător
2. adăugate - nu au caracter de sine stătător
2.1 necesare
2.2 utile
2.3 voluptuare (până acum le ziceam volupatorii)
= același sens ca în vechiul cod civil
Seface referire legală la superficie
Pentru a discuta despre accesiune, lucrarea trebuie să aibă un caracter durabil, dacă e provizorie, trebuie desființată.
LUCRĂRILE AUTONOME
Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil cu buna-credință
Proprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate cere
1. înscrierea construcției în CF, în calitate de proprietar*
2.obligarea constructorului să cumpere imobilul la valoarea avută înainte de construcție
*Daca alege varianta 1 trebuie sa plăteasca la alegere: valoarea materialelor și a operei sau sporul de valoare adus imobilului de construcție.
Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil cu rea-credință
Porprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate cere
1. înscrierea construcției în CF în calitate de proprietar*
2.obligarea autorului la desființarea construcției
3. obligarea constructorului să cumpere imobilul la valoarea avută înainte de construcție
*Dacă alege varianta 1 trebuie să plăteasca jumătate din ce ar putea plati constructorului de buna-credință
LUCRĂRILE ADĂUGATE
Lucrările adăugate necesare (construite de terț pe imobilul unei persoane)
-încă nu îmi dau seama dacă sunt același lucru ca și cheltuielile necesare din vechiul cod
Efect comun (indiferent de terț): Proprietarul imobilului dobândește dreptul de proprietate asupra lucrărilor.
Efect terț de bună-credință: - primește cheltuielile rezonabile, indiferent dacă imobilul mai există
Efect terț de rea-credință: - cheltuielile rezonabile sus-amintite pot fi reduse cu (valoarea fructelor imobilului minus costurile necesare obținerii acestora).
Lucrările adăugate utile
I. terț de bună crednță, efecte:
1. proprietarul imobilului asupra căruia s-au făcut construcțiile câștigă dreptul de propprietate asupra lucrărilor (din momentul efectuării-adică finalizării?- s-a renunțat la formula ”pe măsura realizării”)
EFECTUÁ, efectuez, vb. I. Tranz. A face, a realiza, a înfăptui; a îndeplini, a executa. [Pr.: -tu-a] – Din fr. effectuer, lat. effectuare.
2. proprietarul imobilului sus-amintit are obligația să plătească la alegere:valoarea materialelor și a manoperei sau sporul de valoare adus imobilului.
Proprietarului imobilului asupra căruia s-a făcut lucrarea i se oferă un drept și i se impune o obligație.
II. terț de rea-credință, efecte:
Proprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate alege între:
1. Să devină proprietarul lucrării și să fie obligat să plăteasca jumatate din ce ar fi putut fi obligat în cazul posesorului de bună-credință.
2. Să ceară ridicarea lucrării cu eventuale daune-interese.
III. Efect indiferent de terț, aplicabil în măsura în care lucrările utile au o valoare considerabilă.
1. Proprietarul construcției asupra căreia s-au făcut lucrările poate cere terțului să cumpere imobilul (asupra căruia a efectuat lucrările adăugate utile), la prețul avut înaintea facerii lucrărilor.
Lucrările adăugate voluptuare
I. Efecte față de terții de buna-credință
1.Proprietarul imobilului asupra căruia au fost efectuate lucrările are dreptul să devină proprietarul lucrării voluptuare
2.Proprietarul imobilului nu are nicio obligație față de terț.
2.Terțul poate să ridice lucrările, cu condiția de a readuce imobilul în starea anterioara (se pot cauza anumite stricăciuni dacă sunt reparate)
II. Efectele față de terții de rea-credință
1. Proprietarul imobilului poate alege între:
a)sa devină proprietarul lucrării
b)sau să ceară terțului în mod cumulat: desființarea acestora+daune interese+readucerea imobilului în starea anterioară.
2. Proprietarul imobilului nu are nicio obligație față de terț.
Mi se pare că, în concret, singura diferență între terți este dată de eventualele daune interese.
În plus în cazul terțului de rea-credință, proprietarul este cel care trebuie să ceară ridicarea lor.
Înțelesul unor termeni:
Buna-credință - cel care apare ca proprietar in CF la data realizării +are autorizațiile cerute de lege sau este proprietar ca urmare a unui alt mod nesupus înscrierii în CF
Iar vechiul cod civil nu trebuie interpretat în funcție de actualul(nou) cod civil, ci în funcție de juridprudența anterioară pentru a nu aduce atingere principiului previzibilității legii (nu mai suntem singuri pe lumea asta - CEDO)
Acestea fiind spuse, să trecem la accesiune unde s-au produs foarte multe schimbări:
Dispoziții comune:
- atunci cînd se construieste cu materialele altuia, dreptul proprietarului terenului asupra construcției se naște pe măsura ridicării acesteia - ex: construiesc temelia casei cu materialele vecinului, acesta nu ar dreptul să ceară restituirea lor dar poate cere contravaloarea lor plus eventualele prejudicii.
Lucrările (construcțiile din vechiul cod) sunt de mai multe feluri:
1. autonome - când au caracter de sine-stătător
2. adăugate - nu au caracter de sine stătător
2.1 necesare
2.2 utile
2.3 voluptuare (până acum le ziceam volupatorii)
= același sens ca în vechiul cod civil
Seface referire legală la superficie
Pentru a discuta despre accesiune, lucrarea trebuie să aibă un caracter durabil, dacă e provizorie, trebuie desființată.
LUCRĂRILE AUTONOME
Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil cu buna-credință
Proprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate cere
1. înscrierea construcției în CF, în calitate de proprietar*
2.obligarea constructorului să cumpere imobilul la valoarea avută înainte de construcție
*Daca alege varianta 1 trebuie sa plăteasca la alegere: valoarea materialelor și a operei sau sporul de valoare adus imobilului de construcție.
Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil cu rea-credință
Porprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate cere
1. înscrierea construcției în CF în calitate de proprietar*
2.obligarea autorului la desființarea construcției
3. obligarea constructorului să cumpere imobilul la valoarea avută înainte de construcție
*Dacă alege varianta 1 trebuie să plăteasca jumătate din ce ar putea plati constructorului de buna-credință
LUCRĂRILE ADĂUGATE
Lucrările adăugate necesare (construite de terț pe imobilul unei persoane)
-încă nu îmi dau seama dacă sunt același lucru ca și cheltuielile necesare din vechiul cod
Efect comun (indiferent de terț): Proprietarul imobilului dobândește dreptul de proprietate asupra lucrărilor.
Efect terț de bună-credință: - primește cheltuielile rezonabile, indiferent dacă imobilul mai există
Efect terț de rea-credință: - cheltuielile rezonabile sus-amintite pot fi reduse cu (valoarea fructelor imobilului minus costurile necesare obținerii acestora).
Lucrările adăugate utile
I. terț de bună crednță, efecte:
1. proprietarul imobilului asupra căruia s-au făcut construcțiile câștigă dreptul de propprietate asupra lucrărilor (din momentul efectuării-adică finalizării?- s-a renunțat la formula ”pe măsura realizării”)
EFECTUÁ, efectuez, vb. I. Tranz. A face, a realiza, a înfăptui; a îndeplini, a executa. [Pr.: -tu-a] – Din fr. effectuer, lat. effectuare.
2. proprietarul imobilului sus-amintit are obligația să plătească la alegere:valoarea materialelor și a manoperei sau sporul de valoare adus imobilului.
Proprietarului imobilului asupra căruia s-a făcut lucrarea i se oferă un drept și i se impune o obligație.
II. terț de rea-credință, efecte:
Proprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate alege între:
1. Să devină proprietarul lucrării și să fie obligat să plăteasca jumatate din ce ar fi putut fi obligat în cazul posesorului de bună-credință.
2. Să ceară ridicarea lucrării cu eventuale daune-interese.
III. Efect indiferent de terț, aplicabil în măsura în care lucrările utile au o valoare considerabilă.
1. Proprietarul construcției asupra căreia s-au făcut lucrările poate cere terțului să cumpere imobilul (asupra căruia a efectuat lucrările adăugate utile), la prețul avut înaintea facerii lucrărilor.
Lucrările adăugate voluptuare
I. Efecte față de terții de buna-credință
1.Proprietarul imobilului asupra căruia au fost efectuate lucrările are dreptul să devină proprietarul lucrării voluptuare
2.Proprietarul imobilului nu are nicio obligație față de terț.
2.Terțul poate să ridice lucrările, cu condiția de a readuce imobilul în starea anterioara (se pot cauza anumite stricăciuni dacă sunt reparate)
II. Efectele față de terții de rea-credință
1. Proprietarul imobilului poate alege între:
a)sa devină proprietarul lucrării
b)sau să ceară terțului în mod cumulat: desființarea acestora+daune interese+readucerea imobilului în starea anterioară.
2. Proprietarul imobilului nu are nicio obligație față de terț.
Mi se pare că, în concret, singura diferență între terți este dată de eventualele daune interese.
În plus în cazul terțului de rea-credință, proprietarul este cel care trebuie să ceară ridicarea lor.
Înțelesul unor termeni:
Buna-credință - cel care apare ca proprietar in CF la data realizării +are autorizațiile cerute de lege sau este proprietar ca urmare a unui alt mod nesupus înscrierii în CF
Accesiunea reloaded art. 488 C civ
Op cit p. 599
Mi-a atras atenția cineva că in Cod se face referire la ”o a treia persoană”, drept urmare această instituție nu se aplică parților unui contract ce are ca obiect construcția unei clădiri, și nici în cazul coproprietarilor.
În op cit se face referire la dreptul de superficie al constructorului
Constructorul are un drept de creanță asupra unor sume de bani afectat de condiția suspensivă ca proprietarul să invoce accesiunea (G. Boroi)
op cit. p 607 pct 10
”buna credință a coproprietarului care a construit pe terenul aflat în coproprietate în fața celorlalți coproprietari (care au rămas în pasivitate)...pe baza principiului că nimănui nu-i este permis a se îmbogăți în prejudiciul averei altuia, urmează a i se acorda constructorului ca desbăgubire valoarea cu care a crescut fondul comun prin acele construcții”
op cit pct 11
-venitul produs de imobilul construit de posesorul de buna-credință revine acestuia cît timp este de buna-credință -nu m-aș fi așteptat
op cit p 24
- pentru a considera constructorul de bună-credință nu se cer a fi îndeplinite aceleași condiții ca la art. 486 (dobândirea fructelor) nefiind necesar un titlu translativ de proprietate.
op cit. p 28
”art 494 c. civ. este adevărat că se ocupă de construcțiile făcute de a treia persoană pe locul altuia ..... nimic nu se opune însă ca prin analogie să se aplice dispozițiunile acestui articol și la alți posesori care nu sunt terții”
op cit. p 29
-pentru a stabili buna-credință a constructorului trebuie să ne uităm la 486 c. civ :)
op. cit. p 32
Prețul materialului și al muncii trebuie să se raporteze la momentul ridicării construcției, nu la momentul invocării accesiunii.
op cit. p 607 pct 10
”buna credință a coproprietarului care a construit pe terenul aflat în coproprietate în fața celorlalți coproprietari (care au rămas în pasivitate)...pe baza principiului că nimănui nu-i este permis a se îmbogăți în prejudiciul averei altuia, urmează a i se acorda constructorului ca desbăgubire valoarea cu care a crescut fondul comun prin acele construcții”
op cit pct 11
-venitul produs de imobilul construit de posesorul de buna-credință revine acestuia cît timp este de buna-credință -nu m-aș fi așteptat
op cit p 24
- pentru a considera constructorul de bună-credință nu se cer a fi îndeplinite aceleași condiții ca la art. 486 (dobândirea fructelor) nefiind necesar un titlu translativ de proprietate.
op cit. p 28
”art 494 c. civ. este adevărat că se ocupă de construcțiile făcute de a treia persoană pe locul altuia ..... nimic nu se opune însă ca prin analogie să se aplice dispozițiunile acestui articol și la alți posesori care nu sunt terții”
op cit. p 29
-pentru a stabili buna-credință a constructorului trebuie să ne uităm la 486 c. civ :)
op. cit. p 32
Prețul materialului și al muncii trebuie să se raporteze la momentul ridicării construcției, nu la momentul invocării accesiunii.
miercuri, 28 septembrie 2011
Buna credință (necesară dobândirii proprietatății fructelor) în noul cod civil
Trebuie analizată în funcție de mai multe categorii:
1. Imobile înscrise în CF
- buna credință a posesorului se analizează dpdv al oricărei persoane interesate de înscrierea în CF a terenului repectiv.(se aplică doar în cazul terenurilor, și implicit a fructelor produse de acestea)
Înscrierea în CF a terenului nu trebuie să aibă vreun viciu (chiar dacă privește un viciu de formă sau unul de fond) față de orice terț interesat.
În alte cuvinte, terțul trebuie să aibă toate motivele legale să creadă situația prezentată în CF, pentru ca posesorul să dobândească propritatea fructelor (mult mai drastic față de actuala reglementare)
2. Imobile ce nu sunt înscrise în CF (bunuri imobile și bunuri mobile în sensul actualei reglementări, adică inclusiv terenuri ce nu sunt înscrise- dacă mai există)
- se elimină posibilitatea acceptării erorii de drept (cum erau unele păreri în actuala reglementare)
-discuția pe titlul putativ rămâne, astfel judecătorul va aprecia de la caz la caz, putând face referire la Hamangiu, indiferent de soluție :).
1. Imobile înscrise în CF
- buna credință a posesorului se analizează dpdv al oricărei persoane interesate de înscrierea în CF a terenului repectiv.(se aplică doar în cazul terenurilor, și implicit a fructelor produse de acestea)
Înscrierea în CF a terenului nu trebuie să aibă vreun viciu (chiar dacă privește un viciu de formă sau unul de fond) față de orice terț interesat.
În alte cuvinte, terțul trebuie să aibă toate motivele legale să creadă situația prezentată în CF, pentru ca posesorul să dobândească propritatea fructelor (mult mai drastic față de actuala reglementare)
2. Imobile ce nu sunt înscrise în CF (bunuri imobile și bunuri mobile în sensul actualei reglementări, adică inclusiv terenuri ce nu sunt înscrise- dacă mai există)
- se elimină posibilitatea acceptării erorii de drept (cum erau unele păreri în actuala reglementare)
-discuția pe titlul putativ rămâne, astfel judecătorul va aprecia de la caz la caz, putând face referire la Hamangiu, indiferent de soluție :).
Art. 486 c. civil
Op cit. p 596, pct 5
”Din art. 486, rezultă că buna credință presupune un titlu ca condițiune esențială a ei”
....poate nu am înțeles eu bine ce s-a zis la art. 485...dar aparent, titlul NU poate fi putativ
Op cit. p. 596 pct 8
”..eroarea de drept nu exclude buna-credință...” astfel, dacă o persoană posedă în baza unui contract de vânzare-cumpărare a unui teren încheiat printr-un înscris sub semnătură privată, va dobândi fructele, în măsura în care nu se dovedește că știa despre titlul că este nul...(deși la mijloc ar fi o eroare de drept)
Op. cit. p 596 pct 11, revin și arăt:)
”Titlul translativ de proprietate nu se cere ca o condițiune deosebită fără de care posesorul nu poate fi considerat de bună-credință” - se pot culege fructele în baza unui titlu putativ
”Din art. 486, rezultă că buna credință presupune un titlu ca condițiune esențială a ei”
....poate nu am înțeles eu bine ce s-a zis la art. 485...dar aparent, titlul NU poate fi putativ
Op cit. p. 596 pct 8
”..eroarea de drept nu exclude buna-credință...” astfel, dacă o persoană posedă în baza unui contract de vânzare-cumpărare a unui teren încheiat printr-un înscris sub semnătură privată, va dobândi fructele, în măsura în care nu se dovedește că știa despre titlul că este nul...(deși la mijloc ar fi o eroare de drept)
Op. cit. p 596 pct 11, revin și arăt:)
”Titlul translativ de proprietate nu se cere ca o condițiune deosebită fără de care posesorul nu poate fi considerat de bună-credință” - se pot culege fructele în baza unui titlu putativ
luni, 26 septembrie 2011
Temeiul îmbogățirii fără justă cauză - art. 484 c. civil
Op cit p. 591
”În baza principiului general de echitate, că nimeni nu se poate îmbogăți în paguba altuia, fie chiar de rea credință, legiuitorul a prevăzut în art. 848 că proprietarul trebue a plăti posesorului semănătura, arătura și munca”
”În baza principiului general de echitate, că nimeni nu se poate îmbogăți în paguba altuia, fie chiar de rea credință, legiuitorul a prevăzut în art. 848 că proprietarul trebue a plăti posesorului semănătura, arătura și munca”
Art. 485 c civil
Op cit p. 594
”Pentru ca posesorul să aibă dreptul de a percepe fructele, nu e o condiție esențială ca el să stăpânească în baza unui act material”--poate sa fie și putativ, uitasem
”Pentru ca posesorul să aibă dreptul de a percepe fructele, nu e o condiție esențială ca el să stăpânească în baza unui act material”--poate sa fie și putativ, uitasem
Abonați-vă la:
Postări (Atom)