Curs de drept civil -Partea generală (conform Noului Cod civil), Gabrei Boroi și Carla Alexandra Anghelescu, Editura Hamangiu, 2011, p. 13
...normele de ordine publică sunt întotdeauna norme imperative însă nu toate normele juridice civile imperative sunt și norme de ordine publică, de asemenea, normele dispozitive sunt întotdeauna și norme de ordine privată, însă nu toate normele juridice de ordine privată sunt și norme dispozitive.
miercuri, 22 februarie 2012
duminică, 29 ianuarie 2012
Art. 1191 c. civ. din 1864
Op. cit. p 82, nota 1
”Legea în materie represivă admite proba testimonială fără restricțiune, numai în cazul când faptele denunțate prezintă caracterului unui delict independent de orice alt fapt, iar nu și cînd delictul ar fi o consecință a unui contract pur civil (abuz de încredere)”
Op. cit. nota 3
” o probă recunoscută de legea în vigoare la momentul cînd s-a născut raportul juridic, este admisă în justiție chiar sub imperiul unei legi noi care nu o mai prevede..”
...cand legea noua prevede un nou mijloc de probă, acesta se va aplica la raportul nascut in timpul legii vechi....
Op cit., nota 4
”daca dovedirea în genere în materii penle, poate să fie făcută prin martori, nu este tot astfel și în cazurile infracțiunea penală presupune existența unui contract”
”Legea în materie represivă admite proba testimonială fără restricțiune, numai în cazul când faptele denunțate prezintă caracterului unui delict independent de orice alt fapt, iar nu și cînd delictul ar fi o consecință a unui contract pur civil (abuz de încredere)”
Op. cit. nota 3
” o probă recunoscută de legea în vigoare la momentul cînd s-a născut raportul juridic, este admisă în justiție chiar sub imperiul unei legi noi care nu o mai prevede..”
...cand legea noua prevede un nou mijloc de probă, acesta se va aplica la raportul nascut in timpul legii vechi....
Op cit., nota 4
”daca dovedirea în genere în materii penle, poate să fie făcută prin martori, nu este tot astfel și în cazurile infracțiunea penală presupune existența unui contract”
sâmbătă, 28 ianuarie 2012
Art. 1190 c. civ. din 1864
Reglementeaza instituția confirmării unui act anulabil (c civ francez văd că se referea și la confirmarea unui act susceptibil de a fi reziliat).
Confirmarea reglementata de art 1190 c. civ. nu poate avea nicio legătură cu instituția reglementată de art 1546 c civ (ratificarea mandatului executat cu depășirea limitelor împuternicirii).
”..cel care confirmă trebuie să fie capabil a se obliga și a dispune....”
Op. cit. p. 78 nota 2
”ratificatiunea unui act nevalabil nu se poate face decît atunci cînd persoana ce ratifică are dreptul de a face din nou asemenea act”
Op. cit. p 78 nota 3
”orice vânzare făcuta unui străin este isbită de o nulitate absolută, totuși atunci când cauza acestei nulități, adică lipsa calității de cetățean român a încetat, actul devine perfect valabil prin confirmarea lui de cei în drept rămânând să-și producă efectele pentru viitor”
Op cit p 79 nota 8
Nota 9 (op. cit.) - confirmarea poate fi expresă sau tacită
- mie nu mi s-ar fi părut art 1190 c civ ar fi compatibil cu forma tacită a confirmării
nota 10, op cit
”cu toate că nulitatea unui act pentru motive de ordine publică nu poate fi confirmata...însă nimic nu se opune ca o lege ulterioară să constate valabilitatea încheierii convenției și deci să se poată confirma” - efectele se vor produce doar pentru viitor, cred, logic:)
Op cit nota 11
”....pentru cofirmarea expresă cât și pentru cea tacită trei sunt condițiunile cerute pentru perfectarea contractului:
1) capacitatea de a dispune,
2) cunoștință de vițiul ce infectează actul și
3) obligația să existe în momentul confirmării.”
Nota 17, op cit
Obligația baza pe o cauză ilicită nu poate fi confirmată în urma încetării ilicității
Confirmarea reglementata de art 1190 c. civ. nu poate avea nicio legătură cu instituția reglementată de art 1546 c civ (ratificarea mandatului executat cu depășirea limitelor împuternicirii).
”..cel care confirmă trebuie să fie capabil a se obliga și a dispune....”
Op. cit. p. 78 nota 2
”ratificatiunea unui act nevalabil nu se poate face decît atunci cînd persoana ce ratifică are dreptul de a face din nou asemenea act”
Op. cit. p 78 nota 3
”orice vânzare făcuta unui străin este isbită de o nulitate absolută, totuși atunci când cauza acestei nulități, adică lipsa calității de cetățean român a încetat, actul devine perfect valabil prin confirmarea lui de cei în drept rămânând să-și producă efectele pentru viitor”
Op cit p 79 nota 8
Nota 9 (op. cit.) - confirmarea poate fi expresă sau tacită
- mie nu mi s-ar fi părut art 1190 c civ ar fi compatibil cu forma tacită a confirmării
nota 10, op cit
”cu toate că nulitatea unui act pentru motive de ordine publică nu poate fi confirmata...însă nimic nu se opune ca o lege ulterioară să constate valabilitatea încheierii convenției și deci să se poată confirma” - efectele se vor produce doar pentru viitor, cred, logic:)
Op cit nota 11
”....pentru cofirmarea expresă cât și pentru cea tacită trei sunt condițiunile cerute pentru perfectarea contractului:
1) capacitatea de a dispune,
2) cunoștință de vițiul ce infectează actul și
3) obligația să existe în momentul confirmării.”
Nota 17, op cit
Obligația baza pe o cauză ilicită nu poate fi confirmată în urma încetării ilicității
miercuri, 11 ianuarie 2012
Art. 1182 c civ din 1864 - data certă
Op cit p. 61 nota 1
”Prin cuvîntul terție persoană legea nu înțelege pe orice persoană care, spre a se apara de o pretențiune formată în contra sa în temeiul unui act sub semnătură privată, ar invoca faptul material că nu se află figurînd cu numele său sau al autorilor săi în acel act, ci pe acele persoane cari, pe lîngă că n-au figurat în act se află investite sub orice titlu cu drepturi reale sau personale a căror existență sau eficacitate ar fi compromisă daca o convențiune sau un fapt juridic, constatate prin un act sub semnătură privată la care n-au participat ar putea sa le fie opuse”
Op cit. p. 62 nota 4
”În regulă generală, veracitatea și sinceritatea datei unui act se constată după principiile și dispozițiunile de probațiune a legei în vigoare când s-a săvârșit actulș deoarece numai acea lege a avut-o în vedere cel care a făcut actul, ei a trebuit să se conforme, l-a ea s-a raportat și îi era imposibil să prevadă schimbările ce o lege posterioară va aduce....această regulă se aplică chiar atunci cînd o lege posterioară modifică sau înlătură formalitățile după care se puteau săvîrși acte valabile”
Op. cit. p 63 nota 16
”Creditorul propritor ca și cesionarul n-are nici un drept al său propriu care să facă din el un terțiu și el reprezintă pe debitorul său, așa fiind el trebuie să sufere toate actele îndeplinite de acesta asupra patrimoniului său, exceptându-se bineînțeles frauda (nefiind necesară data certă)”
Op. cit. p. 63 nota 17
”Actele sub semnătură privată semnate de cedent nu pot fi opozabile cesionarului, care de la data cesiunei, devine un terțiu, decît dacă au dobîndit data certă”
- Pentru a fi considerați terți, creditorii chirografari trebuie să exercite un drept propriu și nu atunci când se folosesc de acțiunea oblică (op. cit. p 64 nota 28)
”Prin cuvîntul terție persoană legea nu înțelege pe orice persoană care, spre a se apara de o pretențiune formată în contra sa în temeiul unui act sub semnătură privată, ar invoca faptul material că nu se află figurînd cu numele său sau al autorilor săi în acel act, ci pe acele persoane cari, pe lîngă că n-au figurat în act se află investite sub orice titlu cu drepturi reale sau personale a căror existență sau eficacitate ar fi compromisă daca o convențiune sau un fapt juridic, constatate prin un act sub semnătură privată la care n-au participat ar putea sa le fie opuse”
Op cit. p. 62 nota 4
”În regulă generală, veracitatea și sinceritatea datei unui act se constată după principiile și dispozițiunile de probațiune a legei în vigoare când s-a săvârșit actulș deoarece numai acea lege a avut-o în vedere cel care a făcut actul, ei a trebuit să se conforme, l-a ea s-a raportat și îi era imposibil să prevadă schimbările ce o lege posterioară va aduce....această regulă se aplică chiar atunci cînd o lege posterioară modifică sau înlătură formalitățile după care se puteau săvîrși acte valabile”
Op. cit. p 63 nota 16
”Creditorul propritor ca și cesionarul n-are nici un drept al său propriu care să facă din el un terțiu și el reprezintă pe debitorul său, așa fiind el trebuie să sufere toate actele îndeplinite de acesta asupra patrimoniului său, exceptându-se bineînțeles frauda (nefiind necesară data certă)”
Op. cit. p. 63 nota 17
”Actele sub semnătură privată semnate de cedent nu pot fi opozabile cesionarului, care de la data cesiunei, devine un terțiu, decît dacă au dobîndit data certă”
- Pentru a fi considerați terți, creditorii chirografari trebuie să exercite un drept propriu și nu atunci când se folosesc de acțiunea oblică (op. cit. p 64 nota 28)
marți, 6 decembrie 2011
Art. 1175 Cod civ din 1864-Simulația
Art. 1.289- 1.294 Noul Cod civil
Op. cit. Vol III, p 40, pct 4
”Proba că cumpărătorul de la o licitațiune publică nu era decît o persoană interpusă care cumpără pentru altul se poate face în materie civilă printr-o simplă contra-scrisoare și fără sa fie trebuință de vreo înscriere în fals”
!Actul secret este întotdeauna ulterior actului public (chiar daca sunt simultane)- sau nu neapărat, ma gandesc ca nimic nu opreste părțile să spună că vom încheia un act de vanzare care va fi în realitate o donație
!Actul secret nu poate fi trecut pe același instrumentum probationem ca cel public
Op cit., p 41, pct 11
”Atunci însă când dovada simulației este cerută chiar părților contractante, cum ele au fost în putință a-și procura o probă scrisă, reclamantul trebuie să producă cel puțin un început de dovadă scrisă, afară de cazul când simulația a avut ca scop a aduce o fraudă la lege sau ea a fost întrebuințată pentru a disimula o cauză ilicită sau în fine când consințământul a fost smuls prin violență sau surprins prin dol.”
Op cit. p 41 pct 13
”eredele rezervator reprezintă și persoana și drepturile lui decujus, cu toate acestea cînd el susține că sunt simulate actele defunctului prin care acesta i-a încălcat rezerva, nu i se poate refuza proba testimonială”
-Aparent dreptul la rezerva te face succesor cu titlu universal- deși e logic întrucât rezerva este o fracție din masa succesorală, nu m-am gândit niciodată așa
Op cit. p 41 p 15
”Din moment ce creditorul nu poate face dovada unui prejudiciu pentru el nu poate invoca simulația cesiunii debitorului său deoarece acțiunea sa este lipsita de interes”
-Aici nu prea sunt de acord, adică mi se pare că nu trebuie să se pună egalitate între pagubă și interes. Dar între prejudiciu și interes, da :)
Op cit. p 42 pct 21
”Chemarea la interogatoriu a unei părți, care a luat parte la confecționarea unui act, pentru a dovedi într-un proces, față de un terțiu, simulațiunea acestui act, este neconcludentă în csuză, pentru că art. 1175 c. civ. prevede că actele secrete nu pot fi opuse terțelor persoane.”
Noul Cod a adus unele modificări și a rezolvat unele dispute.
Regula : Contractul secret produce efecte numai între părți
Excepția : Poate produce efecte față de succesorii universali sau cei cu titlu universal daca din natura contractului sau stipulația părților nu rezultă contrariu (spre deosebire de vechea reglementare, părțile contractului pot priva succesorii de efectele actului secret)
Contractul secret, pentru a putea produce efecte, trebuie sa îndeplinească condițiile de fond cerute contractului încheiat (nu și cele de formă)
Op. cit. Vol III, p 40, pct 4
”Proba că cumpărătorul de la o licitațiune publică nu era decît o persoană interpusă care cumpără pentru altul se poate face în materie civilă printr-o simplă contra-scrisoare și fără sa fie trebuință de vreo înscriere în fals”
!Actul secret este întotdeauna ulterior actului public (chiar daca sunt simultane)- sau nu neapărat, ma gandesc ca nimic nu opreste părțile să spună că vom încheia un act de vanzare care va fi în realitate o donație
!Actul secret nu poate fi trecut pe același instrumentum probationem ca cel public
Op cit., p 41, pct 11
”Atunci însă când dovada simulației este cerută chiar părților contractante, cum ele au fost în putință a-și procura o probă scrisă, reclamantul trebuie să producă cel puțin un început de dovadă scrisă, afară de cazul când simulația a avut ca scop a aduce o fraudă la lege sau ea a fost întrebuințată pentru a disimula o cauză ilicită sau în fine când consințământul a fost smuls prin violență sau surprins prin dol.”
Op cit. p 41 pct 13
”eredele rezervator reprezintă și persoana și drepturile lui decujus, cu toate acestea cînd el susține că sunt simulate actele defunctului prin care acesta i-a încălcat rezerva, nu i se poate refuza proba testimonială”
-Aparent dreptul la rezerva te face succesor cu titlu universal- deși e logic întrucât rezerva este o fracție din masa succesorală, nu m-am gândit niciodată așa
Op cit. p 41 p 15
”Din moment ce creditorul nu poate face dovada unui prejudiciu pentru el nu poate invoca simulația cesiunii debitorului său deoarece acțiunea sa este lipsita de interes”
-Aici nu prea sunt de acord, adică mi se pare că nu trebuie să se pună egalitate între pagubă și interes. Dar între prejudiciu și interes, da :)
Op cit. p 42 pct 21
”Chemarea la interogatoriu a unei părți, care a luat parte la confecționarea unui act, pentru a dovedi într-un proces, față de un terțiu, simulațiunea acestui act, este neconcludentă în csuză, pentru că art. 1175 c. civ. prevede că actele secrete nu pot fi opuse terțelor persoane.”
Noul Cod a adus unele modificări și a rezolvat unele dispute.
Regula : Contractul secret produce efecte numai între părți
Excepția : Poate produce efecte față de succesorii universali sau cei cu titlu universal daca din natura contractului sau stipulația părților nu rezultă contrariu (spre deosebire de vechea reglementare, părțile contractului pot priva succesorii de efectele actului secret)
Contractul secret, pentru a putea produce efecte, trebuie sa îndeplinească condițiile de fond cerute contractului încheiat (nu și cele de formă)
Art 1170 din Codul civil din 1864
Nici in acest caz nu am descoperit o prevedere similară in Noul Cod civil.
Cred ca actul autentic a fost reglementat in legi speciale pentru că, în Cod, se face referire la el (ex: donație)
În plus art. 1.241 Cod civil prevede ca inscrisurile pot fi sub semnătură privată sau autentice, având forța probantă prevăzută de lege
In actualul cod, contractul este norma generala (actul juridic este reglementat prin normă de trimite la contract)
Cred ca actul autentic a fost reglementat in legi speciale pentru că, în Cod, se face referire la el (ex: donație)
În plus art. 1.241 Cod civil prevede ca inscrisurile pot fi sub semnătură privată sau autentice, având forța probantă prevăzută de lege
In actualul cod, contractul este norma generala (actul juridic este reglementat prin normă de trimite la contract)
luni, 5 decembrie 2011
art 1169 Codul civil din 1864
Nu am reusit sa identific un articol asemanator în noul Cod.
Presupun că e prevazut în noul Cod de procedură civilă.
Inseamna ca trebuie sa fie prevazut in legea de "conciliere" a actualului cod civil cu cel de procedura civilă pentru ca în actualul cod de proceduran civila nu exista o asemenea norma.
Să presupunem ca nu e. Inseamna ca nu mai este nevoie sa probam pretențiile ?(art 109 Cod procedură civiă prevede că oricine pretinde un drept trebuie să facă o cerere înaintea instanței competente).
:)
Glumesc, ma gandesc ca din principii s-ar putea scoate obligatia probarii pretentiilor.
Presupun că e prevazut în noul Cod de procedură civilă.
Inseamna ca trebuie sa fie prevazut in legea de "conciliere" a actualului cod civil cu cel de procedura civilă pentru ca în actualul cod de proceduran civila nu exista o asemenea norma.
Să presupunem ca nu e. Inseamna ca nu mai este nevoie sa probam pretențiile ?(art 109 Cod procedură civiă prevede că oricine pretinde un drept trebuie să facă o cerere înaintea instanței competente).
:)
Glumesc, ma gandesc ca din principii s-ar putea scoate obligatia probarii pretentiilor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)