Op cit p. 61 nota 1
”Prin cuvîntul terție persoană legea nu înțelege pe orice persoană care, spre a se apara de o pretențiune formată în contra sa în temeiul unui act sub semnătură privată, ar invoca faptul material că nu se află figurînd cu numele său sau al autorilor săi în acel act, ci pe acele persoane cari, pe lîngă că n-au figurat în act se află investite sub orice titlu cu drepturi reale sau personale a căror existență sau eficacitate ar fi compromisă daca o convențiune sau un fapt juridic, constatate prin un act sub semnătură privată la care n-au participat ar putea sa le fie opuse”
Op cit. p. 62 nota 4
”În regulă generală, veracitatea și sinceritatea datei unui act se constată după principiile și dispozițiunile de probațiune a legei în vigoare când s-a săvârșit actulș deoarece numai acea lege a avut-o în vedere cel care a făcut actul, ei a trebuit să se conforme, l-a ea s-a raportat și îi era imposibil să prevadă schimbările ce o lege posterioară va aduce....această regulă se aplică chiar atunci cînd o lege posterioară modifică sau înlătură formalitățile după care se puteau săvîrși acte valabile”
Op. cit. p 63 nota 16
”Creditorul propritor ca și cesionarul n-are nici un drept al său propriu care să facă din el un terțiu și el reprezintă pe debitorul său, așa fiind el trebuie să sufere toate actele îndeplinite de acesta asupra patrimoniului său, exceptându-se bineînțeles frauda (nefiind necesară data certă)”
Op. cit. p. 63 nota 17
”Actele sub semnătură privată semnate de cedent nu pot fi opozabile cesionarului, care de la data cesiunei, devine un terțiu, decît dacă au dobîndit data certă”
- Pentru a fi considerați terți, creditorii chirografari trebuie să exercite un drept propriu și nu atunci când se folosesc de acțiunea oblică (op. cit. p 64 nota 28)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu