Iar vechiul cod civil nu trebuie interpretat în funcție de actualul(nou) cod civil, ci în funcție de juridprudența anterioară pentru a nu aduce atingere principiului previzibilității legii (nu mai suntem singuri pe lumea asta - CEDO)
Acestea fiind spuse, să trecem la accesiune unde s-au produs foarte multe schimbări:
Dispoziții comune:
- atunci cînd se construieste cu materialele altuia, dreptul proprietarului terenului asupra construcției se naște pe măsura ridicării acesteia - ex: construiesc temelia casei cu materialele vecinului, acesta nu ar dreptul să ceară restituirea lor dar poate cere contravaloarea lor plus eventualele prejudicii.
Lucrările (construcțiile din vechiul cod) sunt de mai multe feluri:
1. autonome - când au caracter de sine-stătător
2. adăugate - nu au caracter de sine stătător
2.1 necesare
2.2 utile
2.3 voluptuare (până acum le ziceam volupatorii)
= același sens ca în vechiul cod civil
Seface referire legală la superficie
Pentru a discuta despre accesiune, lucrarea trebuie să aibă un caracter durabil, dacă e provizorie, trebuie desființată.
LUCRĂRILE AUTONOME
Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil cu buna-credință
Proprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate cere
1. înscrierea construcției în CF, în calitate de proprietar*
2.obligarea constructorului să cumpere imobilul la valoarea avută înainte de construcție
*Daca alege varianta 1 trebuie sa plăteasca la alegere: valoarea materialelor și a operei sau sporul de valoare adus imobilului de construcție.
Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil cu rea-credință
Porprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate cere
1. înscrierea construcției în CF în calitate de proprietar*
2.obligarea autorului la desființarea construcției
3. obligarea constructorului să cumpere imobilul la valoarea avută înainte de construcție
*Dacă alege varianta 1 trebuie să plăteasca jumătate din ce ar putea plati constructorului de buna-credință
LUCRĂRILE ADĂUGATE
Lucrările adăugate necesare (construite de terț pe imobilul unei persoane)
-încă nu îmi dau seama dacă sunt același lucru ca și cheltuielile necesare din vechiul cod
Efect comun (indiferent de terț): Proprietarul imobilului dobândește dreptul de proprietate asupra lucrărilor.
Efect terț de bună-credință: - primește cheltuielile rezonabile, indiferent dacă imobilul mai există
Efect terț de rea-credință: - cheltuielile rezonabile sus-amintite pot fi reduse cu (valoarea fructelor imobilului minus costurile necesare obținerii acestora).
Lucrările adăugate utile
I. terț de bună crednță, efecte:
1. proprietarul imobilului asupra căruia s-au făcut construcțiile câștigă dreptul de propprietate asupra lucrărilor (din momentul efectuării-adică finalizării?- s-a renunțat la formula ”pe măsura realizării”)
EFECTUÁ, efectuez, vb. I. Tranz. A face, a realiza, a înfăptui; a îndeplini, a executa. [Pr.: -tu-a] – Din fr. effectuer, lat. effectuare.
2. proprietarul imobilului sus-amintit are obligația să plătească la alegere:valoarea materialelor și a manoperei sau sporul de valoare adus imobilului.
Proprietarului imobilului asupra căruia s-a făcut lucrarea i se oferă un drept și i se impune o obligație.
II. terț de rea-credință, efecte:
Proprietarul imobilului asupra căruia s-a construit poate alege între:
1. Să devină proprietarul lucrării și să fie obligat să plăteasca jumatate din ce ar fi putut fi obligat în cazul posesorului de bună-credință.
2. Să ceară ridicarea lucrării cu eventuale daune-interese.
III. Efect indiferent de terț, aplicabil în măsura în care lucrările utile au o valoare considerabilă.
1. Proprietarul construcției asupra căreia s-au făcut lucrările poate cere terțului să cumpere imobilul (asupra căruia a efectuat lucrările adăugate utile), la prețul avut înaintea facerii lucrărilor.
Lucrările adăugate voluptuare
I. Efecte față de terții de buna-credință
1.Proprietarul imobilului asupra căruia au fost efectuate lucrările are dreptul să devină proprietarul lucrării voluptuare
2.Proprietarul imobilului nu are nicio obligație față de terț.
2.Terțul poate să ridice lucrările, cu condiția de a readuce imobilul în starea anterioara (se pot cauza anumite stricăciuni dacă sunt reparate)
II. Efectele față de terții de rea-credință
1. Proprietarul imobilului poate alege între:
a)sa devină proprietarul lucrării
b)sau să ceară terțului în mod cumulat: desființarea acestora+daune interese+readucerea imobilului în starea anterioară.
2. Proprietarul imobilului nu are nicio obligație față de terț.
Mi se pare că, în concret, singura diferență între terți este dată de eventualele daune interese.
În plus în cazul terțului de rea-credință, proprietarul este cel care trebuie să ceară ridicarea lor.
Înțelesul unor termeni:
Buna-credință - cel care apare ca proprietar in CF la data realizării +are autorizațiile cerute de lege sau este proprietar ca urmare a unui alt mod nesupus înscrierii în CF
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu