Esteticul nu este rupt de cognitiv. Întreaga experiență a cunoașterii umane arată că o anumită încredere în simplitatea ascunsă a lumii îi ghidează atât pe savant cât și pe artist- Solomon Marcus

miercuri, 4 mai 2011

Eroarea materiala- cauza a nulitatii relative

Daca x vinde un tabloul la un pret de replica si dupa afla ca tabloul era original.
Poate cere nulitatea contractului de vanzare-cumparare?

5 comentarii:

  1. De lege lata, art 954 nu face nicio distinctie daca eroarea trebuie sa cada asupra prestatiei celuilalt sau a prestatiei proprie. Deci rezulta concluzia ca s-ar putea si in ipoteza de fata invoca nulitatea.

    Din pacate, admiterea nenuantata a acestei concluzii duce la rezultate injuste, precum cel din speta de fata, unde tu, cocontractant de BC, te trezesti cu o actiune in nulitate din cauza faptului ca cealalta parte era...cu capul in nori. Deci...da-o-ncolo de securitate a circuitului civil! O alta speta care ilustreaza o situatie bizara, este cea in care cealalta parte vine beata la negocieri (nici nu trebuie sa fie betie involuntara, prin violenta, e de ajuns si cea voluntara) si semneaza contractul...are oricand deschisa calea unei actiuni in nulitate pt lipsa discernamantului...

    Prin urmare, cred ca de lege ferenda ar trebui ca principiul nemo auditur propriam allegans sa-si gaseasca aplicarea si in acest caz, facandu-se distinctie de la caz la caz de motivul ce a dus la producerea erorii/lipsei de discernamant: culpa partii (nu se admite nulitatea) sau o cauza exterioara, neimputabila (se admite nulitatea)

    RăspundețiȘtergere
  2. Dar daca tu ca si cumparator iti dai seama ca e original? vanzatorul ti-l vinde pe 500 ron in cond in care el valoreaza 5000. Ti se pare just? Poate sa fie un dol prin reticenta din partea cumparatorului ?:)

    In a doua speta o solutie ar fi sa nu inchei contracte cu oameni bauti pt ca pot anula pt lipsa discernamantului, desi putem sa ne aducem aminte de pp "nimeni nu se poate folosi de propria turpitudine pt a invoca un drept"

    Acum am citit partea finala..te pricepi la latina...nici nu ne trebuie o alta lege ca deja putem sa aplicam principiul evocat

    RăspundețiȘtergere
  3. Codul civil (art. 960) prevede ca “Dolul este o cauza de nulitate a conventiei, cand mijloacele viclene intrebuintate de una din parti, sunt astfel incat este evident ca, fara aceste masinatii, cealalta parte n-ar fi contractat”.

    Deci urmand definitia legala, e clar ca in cazul nostru, daca ar fi stiut vanzatorul ca tabloul sau e mult mai valoros nu ar mai fi contractat la pretul respectiv. Pe de alta parte, ma gandesc ca in orice vanzare, partile au interese contrare, de ce i-as spune eu celuilalt ca valoarea ar fi mult mai mare decat cea pe care mi-o zice el? Din aceasta privinta mi se pare ca se aseamana cu leziunea, care nu poate fi invocata de major. Pe de alta parte, leziunea se aplica doar actelor de administrare, deci in cazul nostru nefiind vorba de asa ceva, raman la concluzia ca s-ar putea totusi invoca nulitatea pt dol prin reticenta.

    Oricum discutia este fara interes practic, deoarece daca am eroare, am si dol, or eroarea este mai usor de probat decat dolul...

    Referitor la betie, nu toate betiile sunt evidente, poate sa fie vorba si de narcotice (deci nu prea ai indicii sa-ti dai seama daca e high or not :)), contractele se pot incheia la distanta...

    RăspundețiȘtergere
  4. Dolul e mai bun ca eroarea pt ca iti da dreptul la despagubiri.

    Sunt curioasa cum demonstrezi starea de betie? Iti preconstitui proba care sa arate ca ti-ai facut analizele imediat dupa ce ai incheiat actul?

    Deja imi suna a turpitudine

    RăspundețiȘtergere
  5. Da, nu stiu nici eu cum faci cu betia :)) dar asa e in sportul asta, uneori mori cu dreptatea in mana, pt ca n-ai cum sa probezi...

    RăspundețiȘtergere